13
2025
Mă întâlnesc zilele trecute cu o amică care-mi povestește că s-a săturat să facă atât de multe lucruri în fiecare și că mai vrea să le facă și alții pentru ea. Așa cum se întâmplă când locuiești într-un hotel-resort: cineva duce gunoiul pentru tine, cineva dă cu aspiratorul, cineva strânge masa după tine iar la orele stabilite de masă totul este gata pregătit.
Mi-a plăcut tare mult ideea ei! I-am spus că și eu aș agrea un astfel de aranjament, mai ales dacă ar avea o grădină imensă în care să mă plimb și să meditez, o terasă unde să pot lucra pe laptop și chiar o pistă de alergare. Sau, cred că ar fi mai bine să alerg tot prin grădină sau o mini-pădure, aproape de natură.
Și știi ce mi-ar mai plăcea? Să aibă saună. Și o sală de ședințe. Și chiar un loc de făcut yoga ținută de un specialist care să vină de 2-3 ori pe săptămână. Cred că ar fi bună și o sală de sport.
Mi-ar mai plăcea să aibă mult spațiu verde, bine îngrijit și interesant amenajat. Eventual, chiar și o grădină de legume sau de ierburi aromatice.
Aș vrea și un loc de joacă inteligent pentru copii.
Cu siguranță aș vrea să aibă restaurant cu terasă, cu prețuri foarte bune, unde să pot lua cele trei mese pe zi, a la carte.
Bineînțeles, toate astea costă și vin la pachet cu niște reguli sau obligații. Ceea ce e de bine, aș zice, căci suntem civilizați.
Ce părere ai? Tu ce facilități ai vrea să găsești într-un astfel de „hotel” în care să locuim permanent? Sky is the limit ...
P.S. Ah, am uitat să zic: ideea și mai îndrăzneață a prietenei mele era ca toți rezidenții să facă, obligatoriu, terapie 1 dată pe săptămână. La un psihoterapeut la alegere sau unul recomandat de rezidență. Pentru că doar așa ne facem bine, când e musai-musai să facem ceva pentru noi.
No Comments Restul articolului
Anul acesta am decis să le oferim copiilor o vacanță în Grecia, cadou de 1 Iunie Ziua Copilului, în loc de jucării și alte cumpărături ce ne-ar umple casa și așa plină cu de toate.
Am chiulit de la școală și de la muncă și ne-am pregătim de stat o săptămână pe malul Mării Egee, în golful Strymonian. Vreau să vă povestesc și vouă această mică vacanță (evident că au trecut foarte repede zilele), însă într-un fel anume: prin intermediul celor 5 simțuri. E ca un fel de experiment, să vedem ce iese.
Iată cum a fost cele 6 zile de vacanță în Grecia, începând cu 1 Iunie 2019:
Azi, dupa clasa de yoga, antrenoarea Andreea ne-a dat tema pentru acasa (pentru prima data): ne-a pus sa tragem dintr-un cosulet un biletel ce contine un cuvant pe care sa il punem in practica in fiecare zi timp de o saptamana.
Biletelul ales de mine are cuvantul DARUIESTE! scris pe el. Prima mea reactie a fost: "Ce sa mai daruiesc, cand am atatea de primit? Ce as putea sa daruiesc cand eu astept sa primesc atat de multe de la viata si de la cei din jur?" Apoi mi-am dat seama ce prostie mare a produs mintea mea si a iesit pe gura instant. Bineinteles ca am ce sa daruiesc! Bineinteles ca pot sa daruiesc, o fac cu mare placere.
(Tre sa schimb mindset-ul asta de om care asteapta ceva de la viata si de la altii, nu imi foloseste de loc, ba )
Ca sa am martori la acest experiment (ca sa-i zic asa), scriu acest articol pe blog, iar la comentarii voi trece cele 7 moduri in care daruiesc timp de 7 zile, incepand de azi. Mai bine de atat nu se poate, ca sa zic asa.
Daca vrei sa faci si tu acest exercitiu impreuna cu mine, esti binevenita. Comentariile noastre vor arata si altor cititori ai blogului ca a darui este posibil chiar cand consideri ca nu ai mare lucru; ca schimbarea perspectivei de la cel care asteapta sa primeasca la cel care cauta cat mai multe moduri de a darui este benefica pentru minte si minunata pentru suflet.
Asadar, hai sa daruim impreuna, fara sa asteptam sa primim ceva in schimb. Macar timp de 7 zile, sa vedem ce se intampla, ce se schimba in jurul nostru.
Desi nu a comentat nimeni nimic, probabil ca te-ai intrebat de ce nu am mai postat articole in care sa va povestesc isprava mea cu dieta cu sucuri. Au trecut aproape 2 saptamani de atunci insa sa nu credeti ca am uitat detaliile.
Zilele de joi si vineri din acea saptamana au fost "ciudate" rau: nici nu am pus gura pe sucuri, nici nu mi-au iesit alte planuri. Nu stiu ce-a fost.
Eh, acum a trecut, s-au mai linistit lucrurile si m-am apucat iar de juicing. Insa nu mai este o dieta ci un stil de viata.
Consider ca stilul meu alimentar este o victorie daca:
Inlocuiesc cafeaua de dimineata cu un suc de fructe si/sau legume (dupa ce beau putina apa, bineinteles)
Mai beau unul sau doua sucuri pe parcurusul zilei
Mananc o masa solida in jurul pranzului, de preferat salata de legume facuta in casa sau ceva tot pe baza de legume
Cina ramane cina - este singurul moment al zilei in care ne strangem cu totii, mancam si vorbim, povestim de peste zi, facem cateva planuri pentru ziua de maine si, pur si simplu, ne simtim ca o familie. Ma straduiesc sa gatesc cat mai sanatos si pe placul lor.
Din aceste diete cu suc am inteles ca:
Nu este pentru mine sa beau toata ziua sucuri proaspat stoarse din legume si fructe. Ori e un obicei care necesita timp sa se intipareasca, ori motivatia trebuie sa fie extrem de puternica (scadere drastica in greutate sau vreo boala grava).
Imi place mult sa fac si sa beau sucurile facute in casa. Le bem cu totii din familie. Punem si ghimbir si turmeric (cu masura) si nimeni nu se plange.
Pentru ca acum sunt familiarizata cu ele si fac parte din dieta mea zilnica, le pot favoriza oricand pe termen mediu, renuntam la una dintre mesele solide (sa fac un fel de semi-dieta).
Sunt foarte multe retete de sucuri, insa ar fi bine sa nu inventezi tu ci sa iei 
Pentru cine isi doreste sa consume cat mai multe sucuri de fructe si legume facute in casa, iata o lista scurta a ustensilelor necesare:
Storcator de legume si fructe. Cauta unul testat de altii si, eventual, recomandat. Urmareste clipuri in care este folosit si imagineaza-ti ca il folosesti chiar tu. Cum ti se pare?
Cat despre spalarea lui, toate storcatoarele necesita curatare si spalare, piesa cu piesa. Majoritatea storcatoarelor vin cu perii pentru caratat; daca modelul ales de tine nu are, cumpara o perie separat, iti va fi foarte utila.
Eu folosesc un 
Ziua de azi a fost zi de non-juicing. Ai citit bine: nicio picatura de suc de fructe sau legume nu a ajuns pe buzele mele. Dar sa-ti povestesc cum a fost ziua.
Dupa clasa de yoga de dimineata, m-am intalnit direct cu sotul si baiatul si am dat o fuga in parc sa ne bucuram de vremea insorita de afara. In drum, am luat la pachet o supa de linte si un falafel cu humus. Am mancat jumatatea mea in parc, fiind rupta de foame caci se facuse deja ora 12 jumatate (de la trezire si pana atunci bausem doar apa). Ce sa zic? A fost bun, insa abia dupa ce m-am simtit cu stomacul plin m-a lovit regretul ca nu am facut un efort mai mare sa rezist si sa ajung acasa sa-mi prepar un suc rapid (inca mai am multe dintre ingrediente).
De atunci si pana la 6 jumatate cand m-am apucat de pregatit cina nu mi-a fost foame deloc, lucru care m-a surprins placut. Deci se poate! Dupa ce am pregatit cina, am participat la o conferinta online care s-a terminat pe la 8 jumatate, cand a trebuit sa mananc ceva caci era cazul.
Si ghici ce? Am baut suc sau am mancat din ce am pregatit pentru cina? Ce decizie crezi ca am luat?
Eh, iti spun eu: am mancat din mancarea pentru cina - peste si orez facute la abur. Destul de gustoase. Asta am mancat cu totii. Evident, abia dupa ce m-am vazut cu sacii in caruta, m-a apucat mustrarea de constiinta. Lucru foarte interesant de altfel, ceea ce m-a facut sa costientizez faptul ca eu sunt cea care ea decizii in fiecare minut. Ar fi bine sa-mi asum responsabilitatea (nu vina!) si sa ma bucur de decizia luata.
La ora la care scriu acest articol, sunt foarte obosita insa nu mi-e foame. Am mancat doua mese solide azi, destul de lejere as zice, si fara sa ma simt supra incarcata.
Maine o iau de la capat si revin la planul initial: cele 5 sucuri zilnice.
Acum nu am regrete: am invatat ca nu e necesar sa iau gustari intre mese daca mananc bine la o masa. Si ca sentimentul de vina este total inutil - el dispare odata ce imi asum responsabilitatea pentru deciziile luate.
Eh, sunt si zile din astea si nu-mi fac niciun favor daca las mustrarile de constiinta sa cada avalansa peste mine. Mai e si maine o zi, cu alte 100 de sanse.
[Credit foto: Brigitte Tohm on Unsplash]
M-am trezit cu stomacul plin pentru ca inainte de culcare am baut un suc (vreo 2 cani) cu sfecla rosie si cartof dulce, printre altele. Dar si cand mi s-a facut foame ... m-am miscat ca fulgerul sa-mi fac primul suc al zilei.
Am reusit sa beau tot 4 sucuri din cele 5. Eu zic ca e bine. Nu vreau sa fortez nimic.
Nota catre mine: pune mai putina ceapa in sucul gazpacho si mai putin ghimbir in sucurile de dimineata (azi mi-au ars urechile de la atata ghimbir).
In plus, pune la final tijele verzi de telina pentru ca se infunda gaurile storcatorului de la fibrele lungi si rezistente.
Ce am gresit: Am cedat tentatiei de a ciuguli din cina facuta pentru ai mei. Poate ca, daca aveam stomacul plin cu suc, nu as fi cedat. Well ... fara regrete. Mai e si maine o zi in care sa dovedesc cat de tare sunt. :joy:
Ce am facut bine: Am lasat bucataria curata la finalul zilei.
Am baut sucuri toata ziua si am ciugulit mai putin din ceea ce aveam prin casa.
Am rezistat tentatiei de a manca paine cu pate, desi imi era si foame si pofta (spre seara am constatat ca nici macar nu mai aveam paine in casa).
Ce am invatat. Lectia cea mai importanta a zilei de azi a fost: decat sa ma lupt, mai bine evit. Cu alte cuvinte, decat sa evit mancarea din frigider sau din casa, mai bine le goleam inaine de a incepe dieta. Insa, avand in vedere ca nu locuiesc singura, nu pot face acest lucru.
Sfatul ramane valabil pentru cei care locuiesc singuri sau fara copii: goliti casa de mancare atunci cand vreti sa tineti dieta cu sucuri. Mai bine rontaiti un fruct sau o leguma decat orice altceva.
Concluzia zilei: A fost o zi buna. Am invatat cate ceva despre mine. Dar mai ales am invatat sa ascult semnalul care spune: "gata, stop, ti-ai potolit pofta, acum e cazul sa te opresti". Este un semnal foarte slab, dar va capata forta pe masura ce il voi asculta tot mai mult.
P.S. Spre seama mi-a fost sete si am baut un pahar mare de apa plata. Am simtit de parca mi-ar fi fost pofta de apa si atat.
[Credit Photo: Francesca Hotchin on Unsplash]
Am vrut sa scriu un articol prin care sa va anunt din timp, in cazul in care cineva vrea sa mi se alature: am decis sa tin, timp de 5 zile, o dieta cu sucuri. Tentatia a venit de la antrenoarea mea de Yoga, Andreea (o gasiti 
La jumatatea lunii Octombrie m-am jucat putin pe Facebook si am postat, 21 de zile la rand, poze cu frunze de toamna. Ai urmarit postarile? Ti-au placut?
Majoritatea pozelor au fost alese de pe site-ul Unsplash.com sau din arhiva personala, special pentru aceasta provocare. Mi-a placut mult sa aleg pozele si sa compun textele care sa se potriveasca cu poza si starea mea din acea zi. Dupa cum ai remarcat, am scris in engleza pentru ca am si prieteni vorbitori de limba engleza care urmaresc activitatea mea pe Facebook.
Cele mai multe voturi - 25 - a primit poza cu ariciul. Este una dintre pozele mele preferate pentru ca imi aduce aminte de una dintre serile de la malul marii, cand ne plimbam cu bebe Cezar dupa lasarea serii si am vazut o familie de arici in iarba de pe marginea trotuarului. Erau atat de simpatici si linistiti, isi vedeau de treaba lor printre frunze si nu erau deloc deranjati de privitori. Ne-a placut mult momentul si ma bucur ca am gasit aceasta poza care sa-mi reaminteasca de el.
Cele mai putine voturi - 2 - are poza cu frunzulita rosie printre frunze galbene, prinse impreuna pe o ramura. Am ales poza asta pentru ca mi-a reamintit ca avem cu totii ritmuri diferite de evolutie, chiar daca momentul in timp este acelasi. In situatii asemanatoare, fiecare reactioneaza diferit si este ok sa fii diferit. Nu toate frunzele ingalbenesc odata sau la fel.
Ce parere ai de aceasta tema? Ti-a placut? Ai urmarit postarile zilnice cu hashtag-ul 
Dupa cum stiti, iubesc miscarea si cam orice forma de sport lejer. Merg la sala de 2-3-4 ori pe saptamana din atat de multe motive incat nici nu ma mai gandesc la ele. Imi face bine pe mai multe planuri, chiar daca mintea mea mai gaseste scuze din cand in cand sa chiulesc.
Anul asta am ocazia sa vad ce-mi pot picioarele si care-mi sunt limitele participand la 
Noul trend preferat de mine pentru 2016 este simplificarea vietii noastre de zi cu zi. De cand astept miscarea asta, sa ma inspire si sa ma sustina! De mult timp simt ca facem mult prea multe chestii de teama ca ne comenteaza lumea (si asta ne face sa ne simtim pe dinafara), cheltuim mult prea mult si in final tot ne plangem ca nu avem viata pe care ne-o dorim. Ceva nu functioneaza in sistemul asta!
A aparut in revista Forbes USA un articol care sublinia faptul ca tinerii (millennials) vor sa isi simplifice si mai mult viata in 2016. Una e sa spui ca vrei, alta e sa o faci si sa devii un exemplu pentru altii. Dintre metodele impartasite si aplicate de cei intervievati pentru articol, prima mi-a ramas cel mai bine in cap, caci ma izbesc de ea zilnic: hainele cu care ma imbrac. Tipa din interviu spune ca si-a lasat in garderoba doar 6 piese deosebite pentru fiecare sezon, ce se imbina foarte bine intre ele si ii reprezinta personalitatea. Mie cifra 6 mi se pare ... foarte putine haine! Eu am un sifonier ticsit. Plin ochi! Si da, cam de fiecare data aleg aproape aceleasi haine: mai noi, mai moderne, insa in care stiu sigur cum arat, pe care stiu cum sa le combin frumos si in care (esential!) ma simt increzatoare.
Daca nu ar exista presiunea societatii, m-as imbraca cateva zile la rand in aceeasi combinatie de haine (cu conditia sa nu se murdareasca, sa miroasa urat sau sa se sifoneze). Ca atunci cand am botezat-o pe Ruxandra si am imbracat-o cat am putut de des in rochita primita la botez, caci era foarte frumoasa si ea nu protesta deloc (
Multa lume stie de Mos Nicolae insa nu multi il stiu pe Mos Nicolae. Pentru copiii ai caror parinti nu discuta in casa astfel de subiecte cu tema religioasa si nici macar la gradinita sau scoala nu au parte de asa ceva, probabil ca s-a format deja o imagine clara in minte: Mos Nicolae este cel care ne aduce dulciuri si jucarii in ghetutele curate lasate langa usa, numai daca am fost cuminti tot anul, sau cel putin in ultima parte a lui.
Iti propun un experiment: stai de vorba cu copilul tau sau un nepotel/nepotica daca nu ai copii si pune-i urmatoarele 10+1 intrebari (noteaza raspunsurile si lasa-le aici pe blog, sa invatam cu totii din ele sau doar sa ne amuzam):
Azi noapte nu am avut somn si mi-a venit in minte urmatorul experiment: sa stau 30 de zile in Grecia, la o locatie pe malul marii si sa citesc multe carti, dupa care sa scriu pe blog despre carti si despre Grecia.
Parca 33 de zile suna mai bine decat 30 de zile, deci as sta 33 de zile acolo, singura (fara familie si prieteni), doar eu cu gandurile mele.
Nu stiu de ce am ales 