14
2025
A venit iarna pe bune în București și lumea s-a panicat. Pentru că a venit și ninsoare abundentă și vânt viscolitor și temperaturi geroase. Zăpada ca zăpada, o mai dăm cu lopata, dar gerul ..... ce facem cu el?
Cel mai bun lucru pe care-l putem face este să ne plângem de ger, să ne protejăm de el și să-l lăsăm să-și facă treaba. Pentru că chiar are treabă de făcut, gerul ăsta!
Deși vremea geroasă poate fi incomodă, temperaturile de -10°C sau mai mici au și câteva avantaje surprinzătoare:
Temperaturile scăzute reduc răspândirea anumitor bacterii și virusuri, ceea ce poate duce la un aer mai curat și un risc mai mic de infecții.
Gerul elimină acarienii, mucegaiul și alți alergeni care prosperă în medii calde și umede.
Expunerea controlată la frig determină organismul să își îmbunătățească circulația pentru a menține temperatura corpului. Acest lucru poate avea efecte pozitive asupra sănătății cardiovasculare.
Organismul trebuie să muncească mai mult pentru a menține temperatura optimă, ceea ce înseamnă că arzi mai multe calorii chiar și fără exerciții intense.
Țânțarii, căpușele și alte insecte dispar în perioadele de ger, ceea ce face iarna mai plăcută și mai lipsită de dăunători.
Zăpada și gheața transformă natura într-un decor de basm, ideal pentru fotografie și relaxare vizuală.
Aerul rece ajută corpul să atingă mai rapid temperatura optimă pentru somn, ceea ce poate îmbunătăți calitatea odihnei.
Ce părere ai? Îți place vremea geroasă sau preferi căldura? 🔥❄️
Din ciclul „Iarna nu-i ca vara”, doi vecini stăteau azi de vorbă și dezbăteau utilitatea unei unelte ce urma să fie folosită de îndepărtarea zăpezii de pe aleea blocului (disclaimer: în București ninge de 2 zile continuu).
Unul zicea că-i lopată, altul că e hârleț. N-am putut urmări discuția căci s-a dus în „pe vremea mea...” așa că am plecat rapid, urându-le spor la deszăpezit.
Ideea e că m-am tot gândit toată ziua la asta și mi-am dat seama că nici eu nu știu care-i diferența sau asemănarea dintre cele două.
Mi-am făcut ulterior temele și mi-am dat seama că lopata și hârlețul chiar sunt diferite între ele. Cunoscătorii nu le încurcă niciodată, bag de seamă!
Așadar, diferența principală dintre hârleț și lopată constă în forma și utilizarea lor:
🔵 Hârlețul
🟣 Lopata
👉 Pe scurt: hârlețul este ideal pentru săpat și tăiat, iar lopata pentru mutat și încărcat.
Unealta din poza de mai sus, ce crezi că este: lopată sau hârleț? (poza este generată de AI)
În această dimineață au fost cam 0-1 grade afară, destul de geruleț. În niciun caz nu era de ieșit fără căciulă, fular și geacă groasă.
Eu am mers pe jos destul de zgribulită, mânată de un singur gând: las copilul la școală și ajung rapid la birou să beau o cafea caldă lângă caloriferul fierbinte.
Cu toate astea, pe aleea școlii la care am lăsat băiatul, o fetiță avea un evantai. Și îl folosea. Cu multă încântare. Era fericită și se răcorea cu evantaiul, spre încântarea unei colege cu care discuta ceva intens. Ambele erau vesele și nici nu observau frigul de afară.
Mi-a luat câteva secunde să procesez aceste informații și le-am găsit sensul pentru mine: dacă ceva îți face plăcere și te încântă, nu mai contează vremea de afară sau contextul. Cu alte cuvinte: „Flutur evantaiul meu frumos pentru că îmi place, mi-a dat mami voie să îl iau azi, nu doar când arde Soarele afară!”.
Păi nu-i așa că acea fetiță va avea o zi bună? Cu un așa mindset, cred și eu că îi va fi bine căci știe să se bucure în fiecare moment, așa cum este el.
Să mai zic că bătea și un vânticel înghețat ... ?
Sunt adulți care nu văd mai departe de vremea de afară, de contextul oferit de temperatură & soare & vânt. Eu zic că nu sunt unul dintre acei adulți. Sper ca nici acea fetiță să nu devină un astfel de adult.
Așadar, experiența de azi mi-a reamintit să fiu eu însămi indiferent de context (climatic sau altfel), atâta vreme cât nu derajez pe absolut nimeni. Ba chiar am prieteni cu care să împart bucuria!
Ceea ce îți doresc și ție!
Tu ai avut parte de astfel de experiențe inedite care să-ți aprindă becul autenticității?
Azi de dimineață am simțit nevoia să fiu recunoscătoare pentru vremea de afară. Să vă povestesc și de ce.
Este miercuri, o zi oarecare de Ianuarie, cam ceață, cam friguț, totul e gri, iarba e acoperită de brumă. Nici urmă de soare, nici măcar un petec de cer albastru nu se vede.
De ce să fiu recunoscătoare pentru o astfel de vreme? Pentru că îmi reamintește de ACCEPTARE. Acceptarea a ceea ce nu pot controla. Știu sigur că nu pot controla vremea, știu sigur că nu-mi place așa frig și cu ceață dar știu și mai sigur că dacă bombănesc și mă consider Victima Vremii Imperfecte nu rezolv nimic. Dar chiar nimic!
Așadar, singura cale bună pentru mine este să accept vremea așa cum este și să-mi văd de treabă.
Acum mă străduiesc să introduc acest concept și în viața copiilor, să vadă și să accepte contextele așa cum sunt ele căci nu le pot schimba nicicum. E ca și cum ne-am lupta cu morile de vânt - nici măcar nu are sens (decât pentru mintea umbrită de frică ce încearcă să mai controleze lucrurile pe ici - pe colo).
Și sunt convisă că această acceptare este Superputerea anului 2025! Vom face minuni dacă ne reușește să o folosim cu înțelepciune zi de zi.
Așadar, pentru liniștea mea mentală, merită să mă concentrez numai pe lucrurile pe care le pot controla:
Așadar, și eu vreau să-mi reamintesc dar și tu, dragă cititoare, de acest aspect important al vieții: Ce acceptăm și ce nu, ce putem controla și ce nu. De aici ni se trage o mare parte din fericire!
Restul e can can și e suficient să-l urmărim amuzați de pe margine, nu trebuie să mai și participăm la el.
Pe mine m-au ajutat foarte multe mult în această direcție cărțile lui Eckhart Tolle. Adesea îl mai ascult și pe Youtube sau alte platforme. Este foarte densă învățătura lui și de mare valoare, v-o recomand din toată inima.
Încep prin a-mi face mea culpa că am ratat să scriu despre cel de-al 2-lea modul din acest an școlar. A fost o toamnă nebună de tot, pe toate planurile din viața mea.
Nici nu știu când a început anul școlar și când s-a ajuns deja la cel de-al treilea modul. Dar știu că cel mai mare dușman al meu este managementul timpului, adică foarte multe lucruri de făcut în prea puțin timp. Și am tot simplificat și renunțat ba la una ba la alta, dar chiar și simplificarea asta necesită timp.
Te rog să accepți scuzele mele că nu am scris despre al doilea modul și merg mai departe la cel de-al treilea modul din acest an școlar, care începe chiar azi. De data asta nu-l mai ratez! Iată informațiile utile despre el:
Acestea sunt detaliile complete, din punctul meu de vedere, despre cel de-al treilea modul de școală. Nu e lung deloc, 6 săptămâni vor trece rapid.
Să îți fie de folos!
Au trecut deja 2 module din acest an școlar și nu știu unde a zburat timpul. Au trecut și Crăciunul și Revelionul și tot nu știu unde a fugit timpul atât de repede. A trecut deja 1 săptămână din al treilea modul și cred că acesta se va desfășura sub semnul gripei. Că prea toată lumea e răcită și-și vede de treabă în continuare.
Una peste alta, viața merge înainte și noi trebuie să scoatem tot ce este mai bun din fiecare zi în parte. Căci doar asta putem face cel mai bune: luăm fiecare zi în parte, așa cum este ea.
Iată care sunt detaliile celui de-al 3-lea modul de școală din acest an școlar:
Acestea sunt informațiile pentru următoarea perioadă. Sper să te ajute în organizarea zilnică, așa cum mă ajută și pe mine.
Dacă am ratat vreun detaliu, te rog să-mi lași mesaj și voi completa eu.
Postul Craciunului se ține în familia mea de când mă știu. Nu ne era impus nouă, copiilor, însă mama gătea mâncare așa de bună de post, încât nu ne mai trebuia altceva. Am ținut postul și în facultate, și după ce m-am măritat. Mai puțin în perioada celor două sarcini și alăptări. Mi se pare postul cel mai ușor de ținut, cu multe dezlegări la pește. De când începe toamna, abia aștept să înceapă postul Crăciunului!
M-am întrebat, totuși, de ce îmi vine atât de ușor să țin acest post, de ce corpul îl cere și chiar se bucură când se apropie 15 Noiembrie, prima zi de post. Cu o săptămână sau două înainte fac curățenie în frigider, fac liste cu feluri de mâncare pe care aș vrea să le mănânc în post (Hello salată orientală cu de toate și compot de mere cu muuultă scorțișoară!) și discut cu membrii familiei despre ce înseamnă postul și ce adaptări presupune pentru fiecare dintre noi.
Cred că răspunsul la întrebările mele este legat de solstițiul de iarnă din 21 decembrie. Perioada de 7 săptămâni a postului Crăciunului este simțită de corpul meu ca o perioadă de hibernare și liniștire. De când începe Postul Crăciunului și până în prima zi de Crăciun simt nevoia să stau mai mult în casă (mai ales în weekend), să dorm mai mult și să mă gândesc la mine mai mult, să scriu și să citesc mai mult, să mă uit la filme și să procesez încet-încet ceea ce s-a petrecut în anul care se încheie. Simt nevoia să mănânc de post, mai puțin cantitativ și gătit în casă. Simt nevoia să beau multe ceaiuri fierbinți, să fac sport moderat, curățenie în casă și dușuri lungi fierbinți.
Natura și animalele au nevoie de această perioadă de hibernare pentru a-și odihni corpul și mintea. Cred și noi oamenii avem nevoie de ea, nu putem funcționa non-stop pe repede înainte.
Dar iată că în aceste timpuri moderne, societatea face tot posibilul să evite la maxim această perioadă de liniștire. Au loc petreceri, se instalează lumini prin oraș, facem cumpărături, tragem tare să terminăm proiectele anului 2021, cheltuim mai mult, facem cadouri tuturor și apelăm la mâncarea confortabilă specifică iernii. Cu alte cuvinte, adio post alimentar, ritm încetinit și liniștire interioară.
Și, totuși, cred că multă lume, ca și mine, simte nevoia de încetinire a ritmului, pe măsură ce vremea devine mult mai rece - majoritatea oamenilor consideră iarna un anotimp urât și greu, aducător de singurătate și dezolare mai ales pentru cei ce nu au familii mari și festive sau un foc zdravăn în sobă.
În realitate, iarna ne îndeamnă cu blândețe și liniște către interiorul nostru, în această perioadă de calm și reflexie, acceptând întunericul apăsător de afară și lăsând să treacă anul ce se încheie cu iertare, acceptare și iubire.
Sărbătorile de iarnă nu prea se potrivesc cu ritmul naturii ce pune stop distracției, forfotei și ne prezintă momentul perfect pentru retragerea în vizuină pentru odihnă, detașare și reorganizare.
După solstițiul de iarnă și Crăciun, nici nu ne vom da seama cât de repede se apropie noul an ce aduce noi energii, dorințe și oportunități. Și iar o luăm de la capăt.
Tu ții postul Crăciunului sau simți nevoia să hibernezi puțin în această perioadă?