Arhiva Etichetei: familie

Mar
12
2025
MERITA ATENTIE

Manifest de binecuvântare pentru toate femeile dinaintea noastră și cele care vor urma

binecuvantare femei din prezent

Din grup în grup, a ajuns mesajul ăsta la mine și m-am gândit să-l împărtășesc cu tine. Pentru că l-am găsit valoros și cu mai mulți sâmburi de adevăr. L-am mai modificat pe ici pe colo, dar nu prin părțile esențiale.

El a fost trimis cu ocazia zilei de 8 Martie însă merită să fie citit cel puțin săptămânal de fiecare dintre noi. Ca să ne aducem aminte!

Dragă femeie, 💐✨
Astăzi, de 8 Martie dar și în fiecare zi, te invit să te oprești o clipă și să privești cu blândețe către tine și către femeile din neamul tău.

💛 Ai fost învățată că iubirea înseamnă sacrificiu, că o mamă bună se pune mereu pe ultimul loc, că pentru familie trebuie să înduri, să taci, să dai tot ce ai, fără a cere nimic în schimb.

🥀 Ai moștenit această lecție din ochii mamei 👁, din greutatea purtată de bunica 🎗, din tăcerile femeilor care au venit înaintea ta.

Dar oare această suferință transmisă din generație în generație este adevărata moștenire a feminității? ❓ Sau doar un lanț care poate fi oprit aici, acum, prin conștientizare? 🔗

Să le onorăm pe cele care au dus poveri grele, care au îndurat și au tăcut. 🤍 Pe cele care au iubit cu toată ființa, dar nu și-au permis să se iubească pe ele însele. 💔🌿 Pe cele care și-au lăsat sufletul deoparte pentru a ține familia întreagă. 🏡 Pe cele care au plâns în tăcere 😢, care au renunțat la vise, care au pus mereu pe altcineva pe primul loc. 💞

Astăzi și în fiecare zi, onorează sacrificiile mamei tale ❤, dar alege să nu le duci mai departe ca pe un destin de neschimbat. Privește-o cu iubire și spune-i din inimă:

„Te văd, te recunosc, te respect, te onorez, dar aleg să trăiesc altfel. Aleg bucuria și iubirea. Aleg să mă pun și pe mine în lumină.” 🌞🌸

Alege să fii femeie care iubește fără să se piardă pe sine. ❤‍🔥 Mamă care își crește copiii nu din sacrificiu, ci dintr-o inimă plină. 🫂 Femeie care dăruiește, dar și primește.💖 Femeie care se simte demnă de fericire. ✨

Astăzi, dă-ți voie să te așezi în centrul propriei tale vieți. Să primești iubirea pe care o oferi. 💕 Dă-ți voie să strălucești, nu doar să arzi pentru ceilalți.🔥

(Sursa: internet)

Cum ți se pare acest text? Are sens pentru tine?💬

Din grup în grup, a ajuns mesajul ăsta la mine și m-am gândit să-l împărtășesc cu tine. Pentru că l-am găsit valoros și cu mai mulți sâmburi de adevăr. L-am mai modificat pe ici pe colo, dar nu prin părțile esențiale. El a f
Etichete: • • •

No Comments Restul articolului
Mar
11
2025
CALITATEA VIETII

Sleep Maxing – ce înseamnă și ce beneficii ne aduce?

maximizarea somnului

La baza tuturor lucrurilor bune & bine făcute pe lumea asta stau 2 contexte (cel puțin) foarte importante: credințele din mintea noastră și calitatea somnului din fiecare noapte. Degeaba ești bogat(ă) și ai agenda plină de lucruri mărețe de făcut, dacă nu dormi bine noapte de noapte. Dacă nu te odihnești așa cum ai TU nevoie, toate celelalte sunt degeaba.

Mai mult de atât, oboseala cronică duce la luarea unor decizii greșite ce pot duce la pierdeea a ceea ce ai acumulat până atunci prin propria muncă. Și asta nu e cool deloc.

Mergând pe acest fir, s-a ajuns la conceptul de Sleep Maxing (maximizarea somnului). Vrem somn de calitate dar nu vrem să dormim toată ziua, corect?

Sleep Maxing este un concept care promovează optimizarea somnului pentru a îmbunătăți sănătatea fizică, mentală și performanța generală. Ideea este să obții cel mai bun somn posibil prin îmbunătățirea calității și duratei acestuia, nu doar prin dormitul mai mult, ci și prin optimizarea fiecărui aspect al somnului.

Cum se aplică Sleep Maxing?

  1. Crearea unui mediu optim de somn – Dormitor răcoros (16-19°C), întunecat, fără zgomote deranjante.
  2. Respectarea unui program fix de somn – Culcat și trezit la aceeași oră zilnic pentru reglarea ritmului circadian.
  3. Reducerea expunerii la ecrane înainte de culcare – Evitarea luminii albastre cu 1-2 ore înainte de somn.
  4. Adoptarea unei rutine relaxante – Cititul, meditația sau o baie caldă înainte de culcare.
  5. Optimizarea poziției și calității patului – Saltea și pernă ergonomică, lenjerie confortabilă.
  6. Evitarea consumului de cafeină și alcool seara – Acestea pot afecta negativ calitatea somnului.
  7. Exerciții fizice regulate – Ajută la obținerea unui somn mai profund și odihnitor.

De ce este important?

Somnul optimizat poate îmbunătăți concentrarea, productivitatea, imunitatea și starea de bine generală. Sleep Maxing este o tendință tot mai populară, mai ales printre persoanele care își doresc să-și maximizeze potențialul fizic și mental.

Dintre punctele menționate mai sus, cred că cel mai important aspect este ora la care ne băgăm la somn. Ar trebui să fie fixă și ne-negociabilă. Toată familia ar trebui să știe și să respecte ora ta de băgat în par, care să fie fixă în fiecare seară.

Tu ai o astfel de oră de băgat la somn?

La baza tuturor lucrurilor bune & bine făcute pe lumea asta stau 2 contexte (cel puțin) foarte importante: credințele din mintea noastră și calitatea somnului din fiecare noapte. Degeaba ești bogat(ă) și ai agenda plină de lucruri m
Etichete: • • •

No Comments Restul articolului
Mar
7
2025
LUMEA SARBATORESTE

Ce se sărbătorește, mai exact, de 8 Martie?

Pe 8 martie se sărbătorește Ziua Internațională a Femeii, o zi dedicată recunoașterii drepturilor, realizărilor și contribuției femeilor în societate.

Aceasta are atât o semnificație socială și culturală, fiind o ocazie de a celebra femeile din viața noastră – mame, soții, surori, prietene, colege –, cât și una istorică și feministă, marcând lupta pentru egalitate, drepturi și condiții de muncă mai bune pentru femei.

În multe țări, 8 martie este și un prilej de a oferi flori, cadouri și mesaje & gesturi de apreciere femeilor dragi.

Și Ziua Mamei când este, atunci? Ziua Mamei se sărbătorește la date diferite, în funcție de țară:

  • În România, Ziua Mamei este sărbătorită în prima duminică din mai (în 2025, va fi pe 4 mai).
  • În SUA, Canada, Germania și multe alte țări, este celebrată în a doua duminică din mai (în 2025, pe 121 mai).
  • În Rusia, Belarus și alte țări din fostul bloc sovietic, se sărbătorește în ultima duminică din noiembrie.
  • În multe țări arabe, Ziua Mamei este pe 21 martie, odată cu echinocțiul de primăvară.

În unele țări, 8 martie (Ziua Femeii) este considerată și Ziua Mamei, fiind un prilej de a celebra atât femeile, cât și mamele.

Există și o Zi a Tatălui? Bineînțeles, există Ziua Tatălui, dar data sărbătorii variază în funcție de țară:

  • În România, Ziua Tatălui este sărbătorită în a doua duminică din mai (în 2025, va fi pe 11 mai).
  • În SUA, Canada, Marea Britanie și multe alte țări, este celebrată în a treia duminică din iunie (în 2025, pe 15 iunie).
  • În Germania, Ziua Tatălui coincide cu Ziua Înălțării Domnului, deci data variază anual.
  • În țările scandinave (Suedia, Finlanda, Islanda, Norvegia), se sărbătorește în a doua duminică din noiembrie.
  • În Italia, Spania și Portugalia, Ziua Tatălui este pe 19 martie, de Sfântul Iosif.

În multe țări, Ziua Tatălui este mai puțin populară decât Ziua Mamei, dar este totuși o ocazie de a celebra rolul taților în familie.
Pe 8 martie se sărbătorește Ziua Internațională a Femeii, o zi dedicată recunoașterii drepturilor, realizărilor și contribuției femeilor în societate. Aceasta are atât o semnificație socială și culturală, fiind o ocazie de a c
Etichete: • • •

No Comments Restul articolului
Feb
20
2025
CALITATEA VIETII

O nouă perspectivă asupra iubirii

O urmăresc pe dr. Shefali Tsabary în social media și în podcasturi de mulți ani (are și podcastul propriu). Rezonez cu mesajele ei, au sens pentru mine și sunt recunoscătoare că am acces la astfel de perspective educaționale.

Bineînțeles, și de Sfântul Valentin s-au exprimat tot felul de păreri în mediul online. Din tot ce a ajuns la mine, opinia dr. Shefali despre iubire are cel mai mult sens.

Dacă are sens pentru mine, înseamnă că sunt mulți oameni în jurul meu care găsesc adevăr în această perspectivă. Hai să-ți spun despre ce este vorba:

Poveștile de iubire cele mai apreciate sunt cele în care el/ea vine să o salveze pe ea/el. Romane, poezii, cântece, filme, proverbe - toate căile prin care informația ajunge la noi susține această credință: într-o zi, cineva va veni în viața ta și totul va căpăta sens și frumusețe. Viața noastră are sens doar când și dacă cineva ne alege, cineva ne place atât de mult încât își dorește să-și petreacă restul vieții alături de noi. (Hmmmm ....)

Nimic mai fals! Aceasta este doar o poveste oferită imaturilor emoțional, oamenilor care nu se cunosc pe sine și nu sunt stabili în interior (de aceea au nevoie de o cârjă din exterior).

Iubirea altei persoane nu este menită să te salveze de la nimic. Iubirea venită din partea altei persoane nu are rolul să te hrănească pe tine, să te cârpească pe interior, să fie oxigenul tău, să dea sens și bucurie vieții tale.

Dacă nu poți respira singur(ă), dacă nu te simți bine doar tu cu tine, dacă nu te simți complet(ă) și suficient(ă) și împlinit(ă) doar tu cu tine, atunci NU AI NEVOIE DE IUBIREA ALTUIA care să te completeze.

Tu cauți, de fapt, o evadare, o fugă - fuga de cele menționate mai sus, fuga de durerea că tu nu ești bine cu tine.

Când intri într-o relație pentru că simți că îți lipsește ceva, atunci vei accepta orice pentru a umple acel gol. Te vei ține cu dinții și cu ambele mâini de ceva ce nu este pentru tine: un om care-ți hrănește iluzia, prin atenția pe care ți-o oferă, că îți umple golurile pe care le ai în tine și te vindecă cumva.

Vei credea că este vorba de pasiune, când de fapt este doar atașament.

Vei confunda romantismul cu foamea emoțională.

Vei considera lipsa de constanță în relație cu spontaneitatea iubirii.

Cu alte cuvinte, nu vei ști să recunoști valențele reale ale iubirii pentru că le vei confunda cu altceva.

Crezi că ai nevoie de o astfel de iubire, ca o dependență, pentru a supraviețui, pentru a trăi în lumea asta. Dar nu este așa! Tu nu ai nevoie de iubirea altuia ca să supraviețuiești ca adult.

Tu ai nevoie doar de tine! Ai nevoie (este sănătos) să te simți completă, suficientă, doar tu cu tine. Este vital ca baza vieții tale să fie solidă, ca un castel bine construit. Sau o cetate - alege ce vrei tu să te reprezinte.

Tu nu ai nevoie de o iubire care să te repare ci una care să te complimenteze, să-ți pună în valoare potențialul.

Tu nu ești stricat(ă) și nicio iubire nu te poate repara. Iubirea este un dar și nu un pansament.

Nu mai fugi în brațele altora pentru că este o iluzie faptul că vei găsi acolo ceea ce ție îți lipsește.

Tu ai nevoie de tine. Atât!

Sfatul meu pentru tine este să citești cu grijă această postare, din nou, și să vezi ce anume stârnește în tine. Pune pe hârtie atributele pe care ți le oferă partenerul de viață și vei vedea mai clar golurile pe care le umple în tine.

Munca cu tine (la psiholog, terapeut etc) va vindeca acele răni (goluri). Pentru totdeauna. Fără umplutură aiurea, fără pansament ci vindecare completă și cu sens pentru tine. Adică încă un pas spre calmul și pacea interioare. Pe care le meriți pe deplin.

Recomand din toată inima cărțile dr. Shefali. Eu mi-am luat A RADICAL AWAKENING de pe Cărturești.

Ce părere ai despre această perspectivă asupra iubirii?

O urmăresc pe dr. Shefali Tsabary în social media și în podcasturi de mulți ani (are și podcastul propriu). Rezonez cu mesajele ei, au sens pentru mine și sunt recunoscătoare că am acces la astfel de perspective educaționale. Bineî
Etichete: • • • • •

No Comments Restul articolului
Feb
13
2025
PAREREA MEA

Fetița din Cubul Gri

fetita din cubul gri

Era o dată o fetiță simpatică și veselă. Îi plăcea să deseneze mai mult decât să coloreze și se mândrea cu desenele ei oricui îi dădea atenție și o asculta. Avea vreo cinci anișori și asta ar fi făcut toată ziua: să deseneze pe coli albe de hârtie și să povestească cuiva despre ceea ce a desenat.

Într-o zi, s-a dus la tatăl ei să-i arate desenul și să-i povestească despre el. Dar tatăl ei nici nu i-a dat prea multă atenție, a dat-o deoparte.

Fetița s-a întors la desenat, dezamăgită dar mai concentrată de data asta, și chiar a fost mulțumită de realizarea ei. S-a dus iar la tatăl ei să-i arate desenul și să-i povestească despre el, dar taică-su a alungat-o. Nu înțelegea nimic din ce îi povestea fetița. Ba chiar i-a spus „Proasto!”.

Or mai fi fost și alte cuvinte după aceea, însă pentru fetiță nu a mai contat. Totul a înghețat în jurul ei, s-a dărâmat și s-a așezat jos, cu desenele prețioase lângă ea. Și-a acopert fața cu mânuțele și a rămas așa ...

Din aer s-a materializat un Cub Gri, cu fețe mate, ca de zirconiu, care a cuprins-o protectiv. Din acel moment, nimeni și nimic nu avea să o mai supere sau să o mai deranjeze vreodată. Era în siguranță!

Era tristă, singură, ghemuită, cu capul ascuns în brațe. Și desenele prețioase lângă ea.

Au trecut ani. Și ani. Și ani.

Într-o zi, Zâna Cea Bună ajunge la Cubul Gri și îl atinge cu palma pe una dintre fețe. Griul se transformă în transparent, fix pe urma mâinii ei. Și astfel atinge o față a cubului de mai multe ori, pentru a vedea mai bine ce este în interior.

Și vede fetița. Era tristă, singură, ghemuită. Cu desenele lângă ea.

Zâna Cea Bună cheamă fetița la ea. Dar fetița nu reacționează prea mult, doar aruncă o privire Zânei. Zâna o întreabă de ce este supărată și fetița îi povestește.

Apoi Zâna cheamă fetița mai aproape să-i arate și ei desenele. Și fetița a venit la marginea cubului și i-a arătat primul desen. Zâna a zâmbit și s-a arătat tare curioasă: „Ce ai desenat tu aici? Explică-mi, ca să văd și eu ce ai văzut tu!”

Chipul fetiței s-a luminat și a început să-i explice zânei că sunt niște copaci înalți și cerul albastru și soarele și niște păsări care zboară și multe flori roz prin iarbă.

Dar al doilea desen? Păi acolo era camera ei, cu patul și pernele și rafturile cu jucării. Păpușile erau frumos aranjate, așa cum le pune mama. Perdeaua avea fluturași și mulți Sori galbeni, iar covorul avea floricele. În stânga era măsuța unde a stat ca să facă desenele, iar scaunul verde îi plăcea foarte mult.

Deja zâmbea și chipul îi era și mai luminos. Iar Zâna era uimită de cât de frumoas a desenat, apoi a povestit tot ce era acolo în desen. „Ce frumos povestești și ce imaginație bogată ai!”

„Cu ce pot să te ajut? Ce vrei să faci?”

„Vreau să arăt desenele mele la toată lumea! Să le povestesc ce am făcut și ce minunate sunt!”, răspunde fetița.

La care Zâna Cea Bună răspunde „Hai cu mine să arătăm lumii ce ai desenat! Mergem împreună. Vom găsi oamenii care adoră să te asculte povestind și care apreciază munca ta. Hai!”

Și fetița a pășit înafara cubului și cele două s-au îmbrățișat. „Mulțumim, Cubule, că ai protejat fetița. Ți-ai îndeplinit rolul, ai fost bun cu ea. Ce vrei să faci acum?”

Și cubul se făcu puțin mai mic, se coloră în culorile curcubeului și începu să țopăie de colo-colo.

Iar cele două au început să plece mai departe, în lumea reală. Bucuroase.

Sfârșit. Sau început.
Era o dată o fetiță simpatică și veselă. Îi plăcea să deseneze mai mult decât să coloreze și se mândrea cu desenele ei oricui îi dădea atenție și o asculta. Avea vreo cinci anișori și asta ar fi făcut toată ziua: să desenez
Etichete: • • • •

2 Comments Restul articolului
Feb
8
2025
LUMEA SARBATORESTE MERITA ATENTIE

Bună dimineața la cafeluță

Ziua Internațională a Râsului și a Fericirii

Am primit azi dimineață această poză de la mama, pe WhatsApp. Nu știu de unde o are, poate a primit-o și ea la rândul ei de la altcineva.

Însă s-a gândit la mine și mi-a trimis-o. S-o fi gândit că o să mă simt la fel de bine ca ea când a primit poza de la altă persoană.💗

Caut pe net să văd dacă azi chiar este Ziua Internațională a Râsului și a Fericirii, așa cum scrie pe poză. Găsesc de la Wikipedia următoarea informație: „Pe 28 iunie 2012, Adunarea Generală a ONU a stabilit ca Ziua Internațională a Fericirii să fie sărbătorită pe 20 martie.” Așadar, creatorul acestei poze nu a nimerit-o ... dar a fost pe aproape. 😂 Nu mă deranjează.

Adesea mama și o mătușă îmi trimit astfel de poze pe WhatsApp. Uneori le răspund tot cu un mesaj de mulțumire, alteori cu o reacție cu emoticon. Nu le consider spam, nu mă deranjează nici măcar o secundă. Mă bucur că ele se gândesc la mine.

Mă bucur că există astfel de poze-mesaj, sunt vesele și mă binedispun. Contează să-mi ridic vibrația chiar și prin astfel de pozici dragălașe.

Cred că genul ăsta de poze circulă pe net cu un scop. Cu siguranță au prins tare bine la public...

Pe poză mai scrie așa: „Astăzi nu lăsa pe nimeni să-ți strice pacea sufletească doar pentru că nu și-a găsit-o pe a sa! Zi cu senin în suflet și zâmbet pe buze!”

Cine nu-și dorește o astfel de zi?! Sunt simpatice mesajele de genul ăsta și cred că-i deranjează doar pe cei morocănoși.

Tu primești astfel de mesaje? Ce efect au asupra ta? Le dai mai departe?

Zi minunată să avem! Și zile minunate să urmeze apoi! Căci fiecare zi are farmecul ei, așa cum este. Corect?

Am primit azi dimineață această poză de la mama, pe WhatsApp. Nu știu de unde o are, poate a primit-o și ea la rândul ei de la altcineva. Însă s-a gândit la mine și mi-a trimis-o. S-o fi gândit că o să mă simt la fel de bine ca
Etichete: • •

No Comments Restul articolului
May
31
2024
PAREREA MEA

„Ți-am adus un cadou din vacanță!” – mai există obiceiul ăsta?

Eu am fost crescută să aduc ceva draguț pentru cei rămași acasă când plec în vacanță în alt oraș sau altă țară. Nu contează exact ce, gestul în sine spune că m-am gândit la ei, că am făcut efortul de a le cumpăra și aduce un suvenir practic, un dulce, un tricou, un creion tematic, orice.

Știu că se simte foarte bine un astfel de gest pentru că și eu, la rândul meu, am primit astfel de atenții și m-au încântat de fiecare dată. Cui nu-i plac surprizele?

Nu trebuie să fie ceva costisitor, pot fi dulciuri (ceva ce la noi nu se găsește, un alt brand, un ambalaj interesant), un semn de carte, un pix deosebit ... sigur se găseste câte ceva și pentru bugetele ciuruite de cheltuielile din vacanță.

Se mai poartă acest obicei/ atenție? 🎁️

Ce părere ai despre asta?

Mi-a venit acest subiect în atenție pentru că, recent, un membru al familiei a fost plecat în vacanță o săptămână și s-a întors cu mâna goală. Nicio grisină, nicio măslină, nimic!

Și-atunci mi-am pus 2 întrebări, în timp ce dădeam dezamăgirea cu lopata la o parte din sufletul meu: am eu așteptări nerealiste? Sau persoana respectivă a avut cele mai bune și întemeiate motive să nu aducă nimic celor rămași acasă?

După ce am terminat de dat cu lopata toată dezamăgirea din sufletul meu, am găsit acolo o singură concluzie: decizia ei de a veni cu mâna goală nu mă reperezintă, nu are legătură cu mine. Atât a putut, atât a făcut! Eu sunt responsabilă doar de reacția mea la gestul ei. Atât!

Da, mă deranjează nepăsarea, însă cel mai mult mă supără dezamăgirea celuilalt copil care aștepta ceva de la sora lui.

Însă asta e altă poveste care mă privește numai pe mine.

Păreri?
Eu am fost crescută să aduc ceva draguț pentru cei rămași acasă când plec în vacanță în alt oraș sau altă țară. Nu contează exact ce, gestul în sine spune că m-am gândit la ei, că am făcut efortul de a le cumpăra și aduce
Etichete: • • •

No Comments Restul articolului
Dec
6
2023
PAREREA MEA

”Oh, nu trebuia!” Ce înseamnă asta?

nu trebuia

Oamenii pun limite în mod natural. Vor să își protejeze energia, pacea, spațiul personal etc.

Una dintre frazele care ridică o astfel de limită este ”Nu trebuie!” sau ”Nu trebuia!” Iată câteva scenarii.

- Pot să te ajut în bucătărie?
- Nu trebuie, mă descurc.

- Vin și eu la alergat cu tine?
- Nu trebuie!

”Nu trebuie” înseamnă, de fapt, nu vreau să faci asta, nu am nevoie să faci asta. Dar de ce nu o spunem verde-n față? De ce nu rostim clar adevărul? Pentru că normele sociale spun să protejezi sentimentele celuilalt, să-l faci mereu să se simtă bine. (Însă acum știm mai bine că nu putem mulțumi niciodată pe toată lumea!)

Poate că normele sociale ar trebui rescrise astfel: fiecare este responsabil pentru modul în care se simte, pentru butoanele care îi sunt apăsate. Singura noastră datorie este să vorbim respectuos, civilizat, pe un ton calm și clar. Dacă celălalt se simte ofuscat, va trebui să-și gestioneze singur frustrarea.

Când spunem ”Nu trebuie!” celălalt va gândi automat ”Știu că nu trebuie, dar eu vreau să fac asta.” Iar acum ești blocată pentru că începe o luptă silențioasă a puterii în care fiecare vrea să își impună punctul de vedere sau modul de acțiune.

Este necesar să vorbim mai clar, să spunem lucrurilor pe nume.

”Pot să te ajut în bucătărie?
Nu, mulțumesc, nu am nevoie de ajutor în bucătărie acum.”

”Vin și eu la alergat cu tine!
Nu, mulțumesc, azi vreau să alerg singură.”

Repetă aceste scenarii singură acasă, până când îți vine natural și lejer să le spui. Nu uita: tonul face muzica.

Excepție: când primești un cadou, nu răspunde niciodată cu ”Oh, dar nu trebuia!” Bineînțeles că nu trebuia, dar a vrut să-ți facă acel cadou. A făcut deja cheltuiala și efortul de a ți-l oferi. A refuza complet un cadou este foarte nepoliticos. Cel mai bine este să-l accepți și, dacă nu este pe gustul tău, să îl oferi cadou mai departe. Se numește reciclarea cadourilor și cred că este o opțiune mai bună decât să-l arunci sau să-l lași să zacă ascuns prin casă.

În concluzie: a venit momentul să fim maturi și să spunem lucrurilor pe nume, să ne asumăm limitele pe care le vrem în viața noastră. Este momentul să spunem adevărul - dacă îl considerăm incomod, putem da 1-2 explicații suplimentare sau îl putem spune pe un ton cald și prietenos.

Nu e cazul să ne călcăm noi pe inimă doar pentru ca altcineva să se simtă bine sau să-și facă o impresie bună despre noi. Ori din milă.

Gândește-te la aceste lucruri și adu-ți aminte când ai fi putut spune altceva decât ”Nu trebuie!”.

Oamenii pun limite în mod natural. Vor să își protejeze energia, pacea, spațiul personal etc. Una dintre frazele care ridică o astfel de limită este ”Nu trebuie!” sau ”Nu trebuia!” Iată câteva scenarii. - Pot să te ajut
Etichete: • • • •

No Comments Restul articolului
Oct
9
2023
CALITATEA VIETII

Cuvinte frumoase pentru copii iubiți

Probabil că ai citit sau ai auzit sau ți s-a spus verde-n față că ceea ce spunem copiilor (1) devine vocea lor interioară atunci când ajung adulți și (2) are efectul unei palme peste față sau a unei îmbrățișări pufoase și calde.

În lumina acestei perspective, aș vrea să punctez 8 fraze din categoria Îmbrățișare Verbală pe care să le spui copiilor tăi, nepoților tăi, copiilor pe care-i întâlnești în oricare zi din viața ta, chiar și copilului tău interior, când te uiți în oglindă.

Iată aceste 8 fraze:

Copiii noștri nu aud destule cuvinte frumoase de la noi. Pentru că nici noi nu le-am auzit de la părinții noștri. Dar putem schimba acest cerc vicios, putem să le spunem cuvinte care să le umple sufletul cu bucurie. Merită să facem un efort conștient să le spunem oricare dintre frazele de mai sus, sau altele, dimineața la trezire sau seara la culcare …

Eu mă străduiesc să fac asta și pot spune că aceste cuvinte mă fac și pe mine să mă simt bine, nu numai pe copii. Energia cuvintelor e ca un bumerang ce se întoarce la mine instant.

Care dintre aceste afirmații rezonează cel mai mult cu tine acum sau ți-ar fi plăcut să o auzi mai des când erai copil?

Probabil că ai citit sau ai auzit sau ți s-a spus verde-n față că ceea ce spunem copiilor (1) devine vocea lor interioară atunci când ajung adulți și (2) are efectul unei palme peste față sau a unei îmbrățișări pufoase și calde.
Etichete: • •

No Comments Restul articolului
Jul
10
2023
CALITATEA VIETII

Educație prin virtuți

Avem prea mulți oameni de succes și prea puțini oameni de caracter. Asta este o realitate din societea noastră pe care o constată mult prea multă lume pentru a o ignora în continuare. Ceva nu e în regulă, cu siguranță! Acum știm și ce.

Educația morală și ghidajul moral sunt cât se poate de necesare în această societate care pune accentul (numai) pe rezultate. Rezultatele pot fi obținute prin multe căi, multe metode. Însă succesul este nesemnificativ în marea schemă a vieții dacă sufletește valorile morale, virtuțile, sunt ignorate și chiar aduse la tăcere.

Nu este OK (alt cuvânt nu am găsit) ca succesul unuia să fie ridicat pe suferința altuia.

De câte ori ai putut lua, cu ușurință, o decizie și totuși nu ai luat-o pentru că nu se alinia cu valorile tale morale? Avem liberul arbitru la dispoziție, de aceea nu trebuie să facem ceva chiar dacă putem să o facem. Este necesar să trecem totul prin filtrul moralității.

Virtuțile (virtus=putere) sunt puteri ale sufletului, calități ale sufletului. Corpul ale calități, sufletul are calități - invizibile dar care se văd clar prin interacțiunea cu alți oameni. Răbdare, onestitate, respect, integritate, creativitate, prietenie, recunoștință etc. Par a fi calități care se cultivă în cei 7 ani de acasă, însă ele se cultivă toată viața.

Eu sunt convinsă că fiecare omuleț se naște cu aceste valori morale sădite în suflet de Marele Dumnezeu. Însă aceste valori, chiar superputeri, trebuie activate din prima zi de viață. Cum? Prin povești, prin puterea exemplului (al părinților, al familiei, al anturajului, al modelelor în viață, al mentorilor etc), prin acțiuni concrete.

Cineva e bun cu tine și vezi cum se simte și cum arată bunătatea asta când o primești de la altul. Tu ești bun cu cineva și vezi astfel cum se simte și cum arată bunătatea când pornește din tine. Pe măsură ce înaintăm în viață și exersăm aceste virtuți, una câte una după cum ne poartă viața, ele se activează tot mai mult și devin parte din identitatea noastră. După asta nu mai este cale de întoarcere. O persoană integră nu va acționa niciodată fără integritate, pentru că nu va putea, va simți că își calcă pe suflet, va avea regrete mari și nu va avea liniște.

Sunt convinsă că există oameni care consideră că acționarea prin prisma virtuților este o slăbiciune. Sunt convinsă că sunt mulți oameni care cred că dacă ești integru ai de pierdut sau dacă ești bun la suflet vei fi călcat în picioare. Însă nimeni nu știe cu ce poveri pe suflet trăiesc acele persoane considerate de succes. Este în natura noastră să fim buni și când nu suntem, când facem rabat de la calitatea noastră de oameni, când ne călcăm pe sistemul de valori (stabilit în mod conștient sau arbitrar) cu siguranță undeva în structurile noastre apare suferința.

Puterea este nimic fără control. Succesul este nimic fără caracter.

Metoda nr 1 prin care oamenii învață și își educă caracterul, atât copii cât și adulți, sunt poveștile. Uneori citite, alteori spuse prin cântec sau sub formă de film. De aceea educația prin virtuți a copiilor începe prin poveștile lui Alec Blenche. Cărțile lui sunt disponibile în librării iar în unele grădinițe și școli din România sunt implementate programe educative pentru activarea și cultivarea acestor valori morale. Astfel încât copiii să devină adulți verticali care iau decizii bune pentru ei fără să ”calce pe cadavre”.

În fiecare luni dimineața îl puteți asculta pe Alec Blenche în emisiunea de la Itsy Bitsy FM. Îl puteți urmări pe social media și îi puteți citi cărțile ca să înțelegeți mai bine cum funcționează acest tip de educație. Pentru că răul trebuie tăiat de la rădăcină și acum este momentul cel mai bun să face asta cu generațiile de copii. Societatea poate fi schimbată, cu siguranță. Altfel se va autodistruge.

Avem prea mulți oameni de succes și prea puțini oameni de caracter. Asta este o realitate din societea noastră pe care o constată mult prea multă lume pentru a o ignora în continuare. Ceva nu e în regulă, cu siguranță! Acum știm și
Etichete: • • • • •

1 Comment Restul articolului
May
17
2023
CARTI, FILME & CO

Fii impecabil(ă) în tot ceea ce spui – ce înseamnă, mai exact?

fii impecabil in tot ceea ce spui

Îndemnul din titlu - Fii impecabil(ă) în tot ceea ce spui - este chiar un capitol din cartea lui don Miguel Ruiz, Cele patru legăminte, cartea înțelepciunii toltece. Este o carte extrem de importantă pentru viața oricărui om și, după părerea mea, ar trebui să stea la baza educației copiilor în primii 7 ani de viață.

Dar ce înseamnă să fii impecabil(ă) în tot ceea ce spui? Să vorbești frumos, educat, civilizat? Să fii mereu politicos/oasă? Să vorbești numai când ți se cere părerea sau ești implicat(ă) într-o discuție?

Iată părerea autorului: a fi impecabil(ă) în tot ceea ce spui înseamnă a fi conștient(ă) de felul în care alegi limbajul folosit și de puterea cuvintelor rostite. De multe ori, oamenii spun lucruri fără să fie conștienți de impactul cuvintelor lor asupra interlocutorului. Unii oameni spun lucruri care jignesc, sau deranjează, sau stârnesc zvonuri ori bârfă fără să își dea seama de răul pe care îl cauzează.

A fi impecabil(ă) în tot ceea ce spui înseamnă să folosești cuvintele rostite de tine pentru a vorbi din iubire, din respect, din adevăr și din perspectivă pozitivă. Opusul acestora este negativitatea, minciuna (chiar și parțială), drama inutilă și bârfa. Înseamnă a fi atent la ceea ce comunici altora, prin sensul și energia cuvintelor, altfel încât și creezi armonie, conectare, optimism și recunoștință.

A fi impecabil(ă) în tot ceea ce spui mai înseamnă și să fii corect tu tine însuți/ însăți și să-ți onorezi valorile și promisiunile, inclusiv cele private. Înseamnă să fii sincer și autentic în comunicare și să-ți asumi responsabilitatea pentru cuvintele și acțiunile tale. Înseamnă să trăiești cu integritate și să faci ceea ce spui că faci.

A fi impecabil(ă) în tot ceea ce spui poate fi o adevărată provocare, pentru unii, sau una mai mică pentru alții. Unii oameni trebuie să învețe de la zero a comunica impecabil, alții vor face doar mici ajustări. Asta înseamnă să fii în permanență atent la ceea ce spui și să îți dorești în mod conștient să trăiești în sinceritate și integritate. Însă când ajungi acolo, îți dai seama că ai pus bazele unei lumi interioare armonioase și pozitive din care este foarte ușor să creezi bine în jurul tău și să ai un impact deosebit asupra celor din jurul tău.

Acum că ai citit aceste rânduri, data viitoare când spui ceva, fii conștient(ă) de impactul cuvintelor tale. Sunt pozitive, motivează sau sunt critice ori jignitoare? Alegând să fii mai atent(ă) cu limbajul folosit și cu energia pe care o transmiți prin el, vei crea cu ușurință în jurul tău o lume mai bună, mai armonioasă, mai iubitoare.

Bineînteles, pentru ca părinții să poată implementa acest legământ/ principiu în educația copiilor lor, ei înșiși trebuie să îl practice, să îl demonstreze prin puterea exemplului și să-l activeze în viața de zi cu zi. Altfel nu se poate!
Dragă adult, te invit să citești cartea. Eu am citit-o, am ascultat și audiobook-ul, am acasă și cardurilea realizate pe baza cărții. Atât de importante sunt aceste învățături pentru mine!

Îndemnul din titlu - Fii impecabil(ă) în tot ceea ce spui - este chiar un capitol din cartea lui don Miguel Ruiz, Cele patru legăminte, cartea înțelepciunii toltece. Este o carte extrem de importantă pentru viața oricărui om și, după
Etichete: • • •

No Comments Restul articolului
May
5
2023
PAREREA MEA

Școala de relații echilibrate

permis de casnicie

Există școală de șoferi. Cine vrea să conducă o mașină pe străzile lumii trebuie să facă școala de șoferi, cu parte teoretică și parte practică, cu examen final care se concretizează în permis de conducere ce este reevaluat odată la 10 ani. Condusul mașinii este o treabă serioasă căci sunt reguli de respectat, nervi de stăpânit și vieți de salvat. Ăsta e riscul major al nerespectării regulilor de condus: pot muri oameni sau rămâne mutilați pe viață. Riscul cel mare este distrugerea de vieți umane și nu numai, de familii și alte victime colaterale. Dacă înveți regulile și le respecți ești recompensat cu marea șansă de a descoperi întreaga lume călătorind cu mașina - te poate duce aproape oriunde. A conduce o mașină înseamnă responsabilitate și resurse investite (timp, bani, energie, idei etc.).

O miză și mai mare decât libertatea de mișcare dată de o mașină personală este bucuria de a avea o relație echilibrată și împlinită cu altă persoană, alături de care să construiești o familie fericită. De ce nu există școală unde să învățăm cum să avem relații sănătoase? Răspuns: pentru că nu s-a ocupat nimeni să construiască acest concept și să-l implementeze la nivel de societate.

Dacă aș avea toate resursele necesare, inclusiv bani, aș construi o școală pentru relații fix la fel ca școala de șoferi: cursuri și teste și experimente timp de minim 6 luni, poate chiar și 1 an (ca să acoperim și perioada sărbătorilor), după care cuplul sau persoana primește un carnet/ certificat care atestă absolvirea cursurilor și abia apoi urmează nunta și alte nebunii. Trebuie să învățăm să avem relații sănătoase căci repetând relațiile părinților noștri, care au învățat de la părinții lor, nu ne duce unde dorim noi. Și nu e deloc de glumă. Vremurile s-au schimbat radical comparativ cu timpurile părinților și bunicilor noștri, deci este cazul să facem un update considerabil al felului în care interacționăm și relaționăm între noi.

scoala relatii interumane

Relațiile și educația emoțională ar trebui să fie pe primul plan la nivel de societate, în toate societățile. Cea românească are multe defecte pe partea de relații de cuplu și e musai să facem ceva în privința asta, începând cu tânăra generație de viitori părinți și soți/soții. Nu mai este suficient să ne bazăm pe principiile ”Cine seamănă se adună” sau ”Opusele se atrag.” Relațiile de cuplu înseamnă mult mai mult de atât.

Fraților și surorilor, așa nu se mai poate. Avem nevoie de educație pentru relații sănătoase și asta ar trebui să fie un standard la nivel de societate. Nu te însori/ măriți dacă nu ai educație în această privință, dacă nu știi exact ce înseamnă cuplu, sex, bani la comun, traiul împreună în aceeași casă, responsabilități, timp împreună și timp separat, intimitate și spațiu personal etc etc. Sunt foarte multe subiecte legate de viața în cuplu despre care avem de învățat.

Din fericire, există deja specialiști în aceste domenii. Există specialiști psihologi, financiari, de parenting, traiul în comun în aceeași casă etc. Lipsește lipiciul care să adune totul la un loc și să-i dea o formă accesibilă și pe înțelesul tuturor. Apoi să se implementeze la nivel de societate, la fel ca obligativitatea școlii de șoferi. Doar așa vom evolua.

scoala relatii de cuplu

Vrei să te însori/ măriți? E OBLIGATORIU să faci aceste cursuri și să le absolvi cel puțin satisfăcător. Împreună cu viitorul partener, ca să înțeleagă fiecare în ce se bagă, ce urmează, cât de serioasă de viața de cuplu. Altfel, la fel ca în cazul unul șofer ce a luat permisul de conducere fără a urma școala de șoferi, vor exista mai devreme sau mai târziu victime pe mai multe planuri.

Nu glumesc deloc. Dacă aș avea toți banii necesari și resursele să aduc în realitate astfel de plan, asta aș face până la finalul zilelor mele. Ca să ne vindecăm odată, să învățăm să trăim frumos împreună (pentru că se poate). Sau măcar să-i lăsăm pe alții în pace și să ne vedem de peștera noastră sau vârful nostru de munte.

Nu glumesc pe această temă pentru că știu cum este să intri într-o relație cu capul și inima înainte, fără să ai habar ce faci, dar îmbătată de potențial și neatentă la semnele din realitate. Iar 20 de ani și 2 copiii mai târziu să vezi clar greșelile făcute. Și atunci vrei să nu le mai repete nimeni. De aceea e musai, obligatorie școala/educația în această direcție.

Permis de căsnicie - așa i-aș zice.

Există școală de șoferi. Cine vrea să conducă o mașină pe străzile lumii trebuie să facă școala de șoferi, cu parte teoretică și parte practică, cu examen final care se concretizează în permis de conducere ce este reevaluat oda
Etichete: • • • • •

1 Comment Restul articolului
Apr
5
2023
PAREREA MEA

În ce context soția calcă cămașa soțului?

calcat camasa barbat

Soția ALEGE să calce cămașa soțului când:

Dacă soțul nu poate face cele de mai sus, atunci are 2 opțiuni: își calcă singur cămașa sau se duce cu ea șifonată.

Dacă apare cu haine șifonate, lumea înțelege că de vină este nevasta? Sau el? E o întrebare retorică, știu că toate responsabilitățile cad în capul nevestei, căci ea e femeia de servici a familiei. No comment!

Cred că adevărata armată pe care băieții/ tinerii bărbați ar trebui să o facă este să locuiască singuri cel puțin 1 an de zile. Fără ajutor concret de la mami/ iubi - poate doar sfaturi, păreri, îndrumări etc.

Bineînțeles, totul pornește de la comunicare și negociere, lucruri care ar trebui să se întâmple la începutul căsniciei. Nu după zeci de certuri.

Soția ALEGE să calce cămașa soțului când: el își declară intenția de a participa la eveniment alături de eao anunță din timp că are nevoie de contribuția ei să-i calce cămașapregătește cămașa din timp, o alege el din și
Etichete: • • •

1 Comment Restul articolului
Apr
3
2023
PAREREA MEA

”Nici când sunt la școală nu ne lasă în pace?”

legatura mama fiica

Am pus titlul în ghilimele căci afirmația nu-mi aparține. E din categoria Viața Bate Filmul.

Iată contextul: lucram pe laptop, de acasă, când primesc mesaje de la copilul mare aflat la școală cum că și-a uitat ceva acasă și mă roagă să-i duc lucrurile uitate într-o pauză dintre ore. Ne întâlnim la gard, i le dau rapid și ea se întoarce în clasă.

Deși m-a iritat că m-a întrerupt din treabă, caut ce are nevoie și i le duc. Lucrez de acasă, casa e aproape de școală, nu e o misiune imposibilă. Îmi dau seama că, ironic, chiar aveam nevoie de această ieșire la aer rece, mă cam luase somnul (cred că asta mă irita de fapt, nu deranjul în sine).

Când ajung la gardul școlii, o mămică cu nasul în telefon, care aștepta ceva sau pe cineva, observă pasul meu grăbit și face o remarcă: ”Nici când sunt la școală nu ne lasă în pace?” Eu am zâmbit, ea a râs și și-a reluat scroll-ul pe telefon.

În secunda doi mi-a dispărut zâmbetul de pe buze. WTF? Ce fel de remarcă e asta? Oare am părut eu deranjată, ofticată, stresată etc etc?

Bine că lucram de acasă, că m-am putut rupe din treabă (nu întotdeauna pot), că am găsit ce avea nevoie copilul și că ne-am putut sincroniza să i le dau. Sunt recunoscătoare că am avut amândouă norocul ăsta! Ea a avut noroc să-mi poată cere ajutorul și eu am avut norocul să i-l pot oferi. Nu e puțin lucru!

Îi dau aici răspunsul acelei mame, chiar dacă nu mi l-a cerut: Nu vreau să fiu lăsată în pace de copiii mei. Niciodată! Să îmi ceară lucruri, să vină la mine când au nevoie de ceva, chiar și numai de un sfat. Vreau să fiu prima persoană care le vine în minte când au nevoie să rezolve o problemuță, au nevoie de o părere.

În schimb, vreau să fiu lăsată în pace de străinii care-și bagă nasul aiurea în viața mea, de cei ale căror sfaturi sau păreri nu le cer și de care nici nu am nevoie. Vreau să fiu lăsată în pace atunci când las și eu pe alții în pace. Vreau să fiu lăsată în pace de oamenii cu care nu rezonez deloc, cu care nu am nimic în comun. Vreau să fiu lăsată în pace de oamenii care comentează aiurea, gândesc cu voce tare, își dau cu părerea fără să fie treaba lor.

Vreau să fiu lăsată în pace de alții, cu excepția copiilor mei. Sau a familiei extinse.

Bineînțeles că obiectivul meu este să cresc copii ce vor ajunge adulți independenți. Asta nu exclude opțiunea de a discuta cu mine atunci când au nevoie. Copiii mei nu mă deranjează când vin către mine, iar dacă o fac le spun acest lucru și-i asigur că revin eu către ei când sunt disponibilă.

În ziua în care copiii mei mă vor lăsa în pace, o să mă îngrijorez și o să-mi pun întrebări.

Folosește ocazia creată de acest articol și gândește-te bine și decide care sunt persoanele care vrei să te lase în pace.

Am pus titlul în ghilimele căci afirmația nu-mi aparține. E din categoria Viața Bate Filmul. Iată contextul: lucram pe laptop, de acasă, când primesc mesaje de la copilul mare aflat la școală cum că și-a uitat ceva acasă și mă
Etichete: • •

No Comments Restul articolului
Mar
24
2023
DE STIUT

Responsabilitatea și copiii

responsabilitatea inseamna libertate

Nu știu dacă adulții mai pot fi educați să fie responsabili (mai ales că figurilor de autoritate din societate le lipsește responsabilitatea până la nesimțire), însă copiii cu siguranță da. Nu de către părinți iresponsabili (puterea exemplului este mai mare decât puterea cuvântului), ci despre alte persoane cu rol de educator care, prin exemplu, își asumă lucruri și consecințele lor.

Pentru copii, responsabilitatea este ceva ce ei trebuie să facă (acțiuni de igienă, de alimentație, să se îmbrace, să strângă după ei etc.) și se așteaptă de la ei să le facă. Nimeni nu se naște cu responsabilitățile tipărite în frunte, ci ele sunt alocate de familie și societate. Unele pot fi negociate, altele nu.

Adulții au multe responsabilități, inclusiv unele de la care nu se pot eschiva deloc: dacă ai mașină ai responsabilități, dacă ai apartament ai responsabilități, dacă ai copil ai responsabilități, dacă ai partener de viață ai responsabilități, dacă ai un job plătit ai responsabilități, dacă ai pisică sau câine ai responsabilități.

În cadrul unei familii, responsabilitățile copiilor sunt stabilite de părinți (copilul duce gunoiul, ajută la pus masa, își pune hainele murdare în coșul de rufe, strânge toate jucăriile după ce a terminat joaca etc) însă ele vor fi urmate numai în măsura în care și părinții își asumă și respectă propriile responsabilități.

Puterea exemplului are un rol foarte mare în felul în care copilul înțelege responsabilitatea și cum o pune în practică. Bineînțeles, când copiii nu se descurcă sau nu știu cum să pună în practică responsabilitățile, ei pot cere ajutorul adulților. Nimeni nu se naște învățat, nici măcar în ceea ce privește detaliile mărunte ale vieții de zi cu zi.

Este important ca cei mici să înțeleagă că există consecințe și dacă fac ceea ce au de făcut, și dacă nu fac. Consecințele vin la pachet cu responsabilitatea. Unele consecințe se văd imediat, altele apar după o perioadă de timp (nespălatul pe dinți seara nu strică dinții a doua zi dimineața, dar are un efect cumulativ dacă devine un obicei).

Obicei - acesta este un alt cuvânt important în educația copiilor, căci în timp devenim suma obiceiurilor noastre. Înțelegerea, acceptarea și asumarea responsabilităților de către copii este un obicei sănătos ce va ajuta copilul să devină un adult de încredere, respectuos și harnic.

Nu e ușor să îți asumi responsabilități însă doar asumarea lor cizelează caracterul omului și îi permite acestuia să-și folosească puterea interioară.

Nu știu dacă adulții mai pot fi educați să fie responsabili (mai ales că figurilor de autoritate din societate le lipsește responsabilitatea până la nesimțire), însă copiii cu siguranță da. Nu de către părinți iresponsabili (put
Etichete: • • • •

No Comments Restul articolului
Mar
22
2023
LUMEA SARBATORESTE

Ocazii pentru domni de a oferi cadou doamnei importante din viața lor

Iată că a trecut patrulaterul periculos Sf. Valentin - Dragobete - Mărțișor - Ziua Femeii. Unora le-a trecut glontele pe la ureche, pe alții i-a nimerit din plin. Cert este că acum putem privi liniștiți în urmă și învăța din greșeli. Cel puțin, asta îi sfătuiesc pe domni să facă, ca să nu mai cadă pe viitor în aceleași capcane (de a uita sau a cumpăra cadouri inutile ori nepotrivite). Ar fi păcat și de timpul consumat și de banii cheltuiți.

Dragi domni, ideea este următoarea: în contextul presiunii exercitate de tacticile de marketing (Cumpără, cumpără și iar cumpără!) și de glumele de autobază ale anturajului (specializat pe activarea rușinii și blamării), încercați să rămâneți cu picioarele pe pământ și să faceți ceea ce știți că apreciază doamnele din viața voastră (nimic mai mult sau mai puțin). Aici intervin abilitățile voastre de organizare, comunicare și observare fină și discretă a nevoilor/ plăcerilor persoanelor feminine de lângă voi.

Flori deosebite, o bijuterie fină, o seară la restaurant sau în oraș, o cină romantică sau un film în doi, o experiență deosebită care merită povestită nepoților - fiecare cuplu are plăcerile sale comune. Eu sunt de părere că experiențele sunt mai valoroase decât marfa de pe raft (pe care multe doamne și-o pot cumpăra singure), însă experiențele necesită mai multă implicare și atenție (fix asta le face valoroase).

Așadar, petreceți timp cu doamnele, fiicele, surorile etc din viața voastră și mai ușor cu cumpărăturile, avem casele pline de chestii.

Bonus: o mică privire de ansamblu asupra datelor calendaristice în care doamnele așteaptă un cadou din partea domnilor. Pentru a le face lor viața mai ușoară domnilor, nu de alta, le-am organizat în zile private și publice:

  • ziua de naștere - dacă le are pe toate sau și le poate cumpăra singură, încearcă activități cadou.
  • aniversarea relației
  • ziua de onomastică
  • 8 Martie - un buchet de flori mamei tale este obligatoriu
  • 1 Martie - mărțișor
  • Sf. Valentin
  • Dragobetele
  • 1 Iunie - Ziua Copilului - dacă vreți să vă copilăriți, vă puteți face cadou un joc de familie sau o zi la spa în 2. Este zi liberă așa că e loc de surprize plăcute și făcut ceva în 2.
  • Crăciunul
  • Zilele de naștere ale copiilor (dacă aveți) - un buchet de flori mamei
  • zile care marchează evenimente majore din viața ei, cum ar fi o promovare, o vindecare, deschiderea unei afaceri, cumpărarea unui apartament sau a unei mașini etc

Poate Dragobetele și Sf. Valentin pot fi combinate 2 în 1. Poate 1 și 8 Martie pot fi combinate într-o singură sărbătorire a primăverii și feminității.

Eu i-aș sfătui pe domni așa: să facă o listă cu aceste date (aș sugera chiar un tabel în excel, dar e prea mult ...), să scrie cam ce idei de cadouri le vin random pe parcursul zilelor și să se organizeze din timp. Dar, înainte de toate, să afle în cadrul unei discuții deschise ce așteptări au doamnele. Așa se face.

Ideea este că fiecare cuplu are libertatea de a-și crea propriile tradiții atâta vreme cât există voință, deschidere și comunicare.

Iată că a trecut patrulaterul periculos Sf. Valentin - Dragobete - Mărțișor - Ziua Femeii. Unora le-a trecut glontele pe la ureche, pe alții i-a nimerit din plin. Cert este că acum putem privi liniștiți în urmă și învăța din greș
Etichete: • • • • •

No Comments Restul articolului
Feb
15
2023
MERITA ATENTIE

Ce să depozitezi și să nu depozitezi în baie? (P)

idei mobilier de baie organizare

Începutul ăsta de an mi-a oferit ocazia să stau și să cuget. Cu alte cuvinte, adio rezoluții și planuri mărețe, bun venit răceli și gripă și tuse și febră a copiilor ce m-au readus în punctul zero al vieții: ”Care-i scopul și durata vizitei aici pe Pământ?”  - la asta m-am gândit multe zile la rând. Am bolit, am suferit și am avut ocazia să reanalizez aproape fiecare aspect al vieții mele. Și pentru că atunci când ești răcit toate drumurile duc la baie și acolo mi-am făcut mare parte din cugetare, am ajuns la concluzia că ar trebui să revizuiesc puțin starea băii, măcar cât să simt că nu am irosit începutul acestui an. Simțeam nevoia să fac ceva practic, nu să zac toată ziua.

Zis și făcut: ia să reorganizez puțin baia, căci oricum e cea mai mică încăpere din cameră, îmi ia relativ puțin timp și toată lumea din casă are nevoie de o baie aerisită, ordonată și curată.

Am schimbat mobilierul din baie cam o dată cu nașterea fiecărui copil. Căci s-au schimbat nevoile familiei și oricum simțeam că e cazul să aducem ceva nou, mai modern și mai drăguț. O dată la 5-6 ani, trendurile se schimbă, mobilierul de baie devinde mai atractiv și mai practic.

Acum am oglindă de baie cu USB pentru încărcarea telefonului, suport pentru telefonul mobil, ceas care îmi zâmbește șmecherește când mă spăl pe dinți mai mult de 2 minute, suport pentru aparatul de nebulizat uleiuri esențiale.

Dar ce depozitez în baie? Iată ce:

- rezervele de pastă de dinți, săpun lichid, apă de gură, geluri de duș și produse pentru păr (prea multe ca să le enumăr). Ustensilele pentru stilizarea părului nu le țin în baie pentru că umiditatea este prea mare. Dulapul de sub chiuvetă și cel de deasupra toaletei adăpostesc toate rezervele, iar la vedere este doar ceea ce folosesc zi de zi.

mobilier baie copii

- prosoapele - țin în baie numai ce folosesc, restul într-un dulap din casă. Copilul cel mic are prosoapele mici la care el ajunge cu mare ușurință, pentru a nu avea niciun motiv să nu se șteargă singur pe mâini sau pe față.

- hârtia igienică, uscată și umedă - toată stă în baie, unele la îndemână, restul sus pe dulap. Regula casei: cine termină hârtia, o înlocuiește înainte de a ieși din baie și nu o strigă pe mami ca să rezolve situația.

- produse de machiaj - nu țin nimic în baie, pentru că umiditatea este mare și vreau să fiu doar eu responsabilă pentru ele, nu să fie la îndemâna oricui.

- produse de îngrijire: forfecuță, unghieră, pilă de unghii, perie de păr. Deși nu este mediul ideal pentru ele, experiența a demonstrat că este mai bine să le ținem în baie, astfel încât să nu găsim scuze să le folosim.

- ziare și reviste - nu avem așa ceva în baie, nici măcar în dulap. Doar se umezesc, nu mai citește nimeni pe toaletă.

Nu țin deloc în baie: medicamente de orice fel, echipamente electronice ce nu pot fi folosite sub duș, jucăriile cu baterii ale copiilor.

Acum cred că ți-ai făcut o idee despre ce să organizezi în mobilierul din baie. Același mobilier în 2 băi diferite va fi organizat diferit pentru că nevoile oamenilor sunt diferite. Însă ideea de bază este aceeași: scopul mobilierului de baie este să-ți eficientizeze timpul în baie dar și să-l facă mai relaxat și plăcut. Bineînțeles, trebuie să fiu și puțin organizată, căci mobilierul nu face treaba în locul meu.

Dacă ești în căutarea de informații pentru amenajarea băii tale îți recomand să citești si acest articol care îți spune cum alegi mobilierul de baie potrivit.

Începutul ăsta de an mi-a oferit ocazia să stau și să cuget. Cu alte cuvinte, adio rezoluții și planuri mărețe, bun venit răceli și gripă și tuse și febră a copiilor ce m-au readus în punctul zero al vieții: ”Care-i scopul și
Etichete: • • • •

No Comments Restul articolului
Jan
25
2023
CALITATEA VIETII

Supă de pui pentru momente grele

supa de pui reteta simpla

Au dat și peste noi răcelile și gripele. Nici nu mă amăgeam că vom fi ocoliți - este imposibil cu doi copii care merg zilnic în colectivitate. Tot doftoricind în stânga și în dreapta, inclusiv pe mine, mi-am adus aminte de supa de pui. Recunosc, eram forțată de împrejurări: copiii nu aveau poftă de mâncare și nimic nu le era pe plac.

Nu știu cum de mi-a venit ideea să fac supă de pui, cert este că ingredientele le aveam în casă și rețeta s-a format rapid în mintea mea. Cele 2 motive principale pentru care vă scriu acest articol sunt: (1) supa de pui este foarte ușor de făcut și (2) copiilor le-a plăcut foarte mult (eu am apucat să gust doar în calitate de bucătar). Bineînțeles, ajută și la hidratarea atât de necesară perioadei cu viroze.

Așadar, iată ingredientele folosite de mine pentru cea mai simplă supă de pui:

  • piept de pui (merge și pulpă superioară, fără os și pieliță)
  • morcovi, 2-3 medii, tăiați jumătăți sau sferturi fine
  • ceapă albă, mare, tăiată Julien
  • mărar tocat mărunt (merge și congelat) - dă un gust foarte bun
  • o mână de fidea măruntă (opțional)
  • sare după gust

Am fiert întâi carnea tăiată bucăți mici, ca să pot culege spuma cu ușurință. Apoi am pus legumele și sarea și le-am lăsat să fiarbă bine (nu vreau să aibă motive să nu mănânce). Am adăugat fideaua fină și am lăsat să mai dea câteva clocote. La final am pus mărarul și am lăsat să mai fiarbă 1 minut. Am gustat de sare, am oprit focul si am lăsat să se odihnească sub capac.

În concluzie: Supa de pui se face foarte ușor, cu variațiuni pe aceeași temă a ingredientelor de bază. Este gustoasă și sănătoasă. Mie mi-a adus aminte de copilărie. Și mi-a stârnit întrebarea ”Oare de ce nu fac mai des supa asta?”

Data viitoare, am să încerc să strecor puțin păstârnac sau pătrunjel radăcină ori țelină, tocate mărunt. Adică alte ingrediente albe, care să nu atragă atenția și să dea motiv de refuz (cum ar fi mazărea sau boabele de porumb).

Nu este întâmplător faptul că există o serie de cărți numită ”Supă de pui pentru ...”

Consideră acest articol ca un reminder că putem pregăti acasă rețete simple și ușoare, din ingrediente pe care le avem în mod normal prin frigider sau în cămară. Tip: în timp ce gătesc ascult un podcast, ca să nu cred cumva că pierd timpul :yes: .

Care este rețeta ta preferată de supă de pui? Poate fi gătită de tine sau descoperită la un restaurant.

Au dat și peste noi răcelile și gripele. Nici nu mă amăgeam că vom fi ocoliți - este imposibil cu doi copii care merg zilnic în colectivitate. Tot doftoricind în stânga și în dreapta, inclusiv pe mine, mi-am adus aminte de supa de pu
Etichete: •

No Comments Restul articolului
Nov
18
2022
CALITATEA VIETII

Gânduri de familie despre drobul de sare

(Acest articol este scris, la invitația mea, de Greta, sub anonimat.)

De fiecare dată când el zice că pleacă, mă simt abandonată atunci și acolo, total. Acela este momentul zero, al abandonului, al părăsirii. Zice că pleacă pentru eu sunt așa și nu altfel, pentru că nu-i ofer aia și ailaltă de care el are nevoie. Și zice așa în fiecare zi.

Zice asta zile la rând, mă simt abandonată 7 zile din 7. Fără ca actul să se întâmple efectiv, pe moment. Și a doua zi o luăm de la capăt, cu această amenințare. Uneori se simte ca o palmă, alteori se simte ca un cuțit înfipt. Chiar și 100 de zile la rând.

Nimeni nu ar trebui să fie abandonat în fiecare zi. De aceeași persoană. Nimeni nu ar trebui să simtă această amenințare. Chiar dacă îți propui să nu o iei în serios, nu ai cum să nu o iei în serios deloc. Inima o ia în serios, creierul o ia în serios (decât dacă aș fi surdă). Simți efectiv cuțitul cum pătrunde și nu poți să te aperi. Și crezi că mai adânc de atâta nu se poate. Dar afli a doua zi că se poate.

Nimeni nu ar trebui să se simtă abandonat pentru că nu este într-un fel sau altul. Mai ales copiii, care se simt debusolați. O fi vina lor? Asta înseamnă să fii adult, să te cerți mereu și să cauți vinovați pentru orice? Life is supposed to be fun!

E aiurea să trăiești cu un drob de sare în casă. Nu știi când cade, dar îl auzi cum scârțâie la fiecare micro-mișcare de-a ta. Orice ai face, amenințarea este acolo.

Abandonul e o rană pe care nu o vede nimeni. Și nu e singura de felul ăsta. Nu știi cine te poate ajuta, nici nu știi cum să formulezi cererea de ajutor. Ți se zice că toate resursele se află în tine, tu ești singurul tău vindecător. Iar tu simți că ai în tine doar o grămadă de moloz.

Nu vreau acest drob de sare în viața mea. Și, totuși, iată-l. Mai mult de-atât, mi se spune că chiar eu l-am creat. Măi să fie!

Și uite așa m-am trezit aruncată într-un război neprovocat, nedrept. Chiar dacă îi știu regulile, îi știu soluția, cunosc tiparul de narcisist, tot este dureros de dus. Ca într-o competiție pe care o cunoști pe toate părțile - detaliile nu o fac mai ușor de dus din punct de vedere psihologic.

O mamă își duce durerea ei dar și durerea copiilor săi. Este oglinda lor și își dă voie să fie văzută de către copii că este vulnerabilă, dezamăgită, debusolată, supărată însă în cantitatea pe care ei o pot duce. Chiar dacă durerea este imensă, mama dezvăluie doar puțin din ea către copiii săi, altfel ar fi mult prea mult pentru ei.

În acele momente, în mijlocul șocului provocat de conștientizarea abandonului, nu te mai poți concentra la nimic. Nu-ți mai arde de nimic. Nu mai ești creativă, programul zilnic făcut chiar de tine nu mai are sens. Dar le vrei pe toate înapoi: și bucuria vieții, și programul zilnic, și claritatea mentală.

Și așa începi să cauți soluții ca să ieși de sub moloz căci miza este foarte mare: viața ta și a copiilor tăi.

(Acest articol este scris, la invitația mea, de Greta, sub anonimat.) De fiecare dată când el zice că pleacă, mă simt abandonată atunci și acolo, total. Acela este momentul zero, al abandonului, al părăsirii. Zice că pleacă pentru
Etichete: • • •

No Comments Restul articolului
Oct
19
2022
DE STIUT LUMEA SARBATORESTE

Informații utile despre al doilea modul de învățare din anul școlar 2022-2023

an scolar 2022 module

Înainte de toate, aș vrea să încep cu puțină recunoștință. Sunt recunoscătoare că am avut parte de o toamnă atât de frumoasă și blândă și darnică. Deși mi-e dor de vară, ador și soarele de toamnă, indiferent de temperaturi. Dacă e frig, mă îmbrac bine, dar dacă nu simt razele soarelui câteva zile la rând, mă întristez tare.

În această perioadă, plecările spre grădiniță ne oferă ocazia să vedem răsăritul soarelui fără să facem niciun efort în plus. La ora 7 dimineața este încă întuneric și e atât de grea desprinderea de cearșafurile calde și moi ...

Dar ... a trecut primul modul din acest an școlar, copiii au vacanță o săptămână, apoi începe modulul doi. Iată care sunt detaliile lui:

  • Al doilea modul din cele 5 începe luni, 31 Octombrie și se termină  joi, 22 Decembrie 2022 — durează 8 săptămâni
  • Este urmat de vacanța de iarnă de două săptămâni începând de vineri, 23 Decembrie 2022, până duminică, 8 Ianuarie 2023
  • Sărbători religioase în această perioadă:
    • Marți, 8 Noiembrie - Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
    • Marți, 15 Noiembrie - prima zi din Postul Crăciunului
    • Luni, 21 Noiembrie - Intrarea în biserică a Maicii Domnului (dezlegare la pește)
    • Miercuri, 30 Noiembrie - Sfântul Andrei
    • Marți, 6 Decembrie - Sfântul Nicolae
    • Ajunul Crăciunului și cele 3 zile de Crăciun - 24, 25, 26 și 27 Decembrie (de sâmbătă până marți)
    • Marți, 27 Decembrie - Sfântul Ștefan
    • Vineri, 6 Ianuarie - Boboteaza
    • Sâmbătă, 7 Ianuarie - Sfântul Ioan Botezătorul
  • Sărbători laice:
    • Halloween (luni, 31 Octombrie)
    • Ziua Națională (joi, 1 Decembrie)
    • Ziua Constituției (joi, 8 Decembrie)
  • Zile libere în această perioadă:  30 Noiembrie de Sfântul Andrei (miercuri), 1 Decembrie de Ziua Națională a României (joi), 25 Decembrie & 26 Decembrie de Crăciun (duminică & luni).
  • Luna plină va fi în zilele de 8 Noiembrie și 8 Decembrie
  • Luna nouă va fi în zilele de 24 Noiembrie și 23 Decembrie
  • Solstițiul de iarnă: miercuri, 21 Decembrie

Acestea sunt informațiile! Sper să te ajute să te organizezi mai bine în această perioadă. Pas cu pas.

Îți doresc o toamnă cât mai productivă, pe măsura efortului depus. Dacă tot muncim, măcar să culegem, nu?

Te invit să adaugi observațiile tale în comentarii cu privire la structura modulului 2 din acest an școlar.

Înainte de toate, aș vrea să încep cu puțină recunoștință. Sunt recunoscătoare că am avut parte de o toamnă atât de frumoasă și blândă și darnică. Deși mi-e dor de vară, ador și soarele de toamnă, indiferent de temperaturi
Etichete: • • • • •

1 Comment Restul articolului