11
2015
Sunt datoare fata de copilul meu sa il invat sa faca lucrurile asa cum trebuie. Adica cu respect, nu cu teama. Si aici ma refer la relatia cu medicii, doctorii si alti specialisti in medicina. Cand eram eu mica, spuneam "Saru-mana!" la toata lumea, dar nu pentru ca simteam mare recunostinta ci pentru ca asa imi dicta mama. Era un anume respect, umilitor as zice, pentru profesiile care ni se pareau peste statutul nostru. Adica femeii care stragea mizeria din casa scarii si din jurul blocului nu-i spunea nimeni "Saru-mana!".
Ideea este ca vreau sa o invat sa nu-i fie teama de doctori, de analize si controale. Ii tot repet ca preventia este mult mai buna si eficienta decat tratarea. Ii vorbesc despre mancat sanatos si facut miscare, de orice fel. Ii dau ca exemplu negativ copiii grasuni sau cei care se infunda cu ciocolata. Apropo de dulciuri, am o singura regula: o singura portie de dulce pe zi (ciocolata, prajitura, felie de tort, cozonac, Kinder Joy, nu conteaza forma sub care vine zaharul). Asa a inteles si ea ca tentatiile sunt mult mai numeroase decat nevoia noastra de ceva dulce si de aceea e bine sa mancam cu masura si sa punem deoparte ce este in plus (sau sa dam la altii, insa e cam greu pentru ea sa se desparta de pretioasele surse de dulce).
Vreau sa imi invat copilul sa respecte omul de medicina, sa mearga la el cu incredere dar si cu o spranceana ridicata. Sa citeasca, sa verifice alte surse si sa inteleaga despre ce e vorba. Dintre toti specialistii de pe planeta asta, ea este singura care-si cunoaste cel mai bune corpul.
Vreau sa imi invat copilul sa aiba o relatie de incredere cu medicul ei de familie. Iar de acolo sa mearga mai departe atunci cand este cazul, cu biletul de trimitere: la specialitatile alergologie, endocrinologie, obstetrica-ginecologie, cardiologie, pneumologie si neurologie.
Vreau sa imi invat copilul sa stie care sunt standarele in spitale, atat private cat si de stat, vreau sa stie la ce costuri, sacrificii si servicii medicale de specialitate sa se astepte. Nu vreau sa merga in policlinici si spitale cu inima stransa, cu teama de tot ce poate fi mai rau. Doctorii sunt si ei tot oameni, asistentele la fel. Pe langa profesie, sunt tati si mame, au prieteni si familie la casele lor. De aceea sper sa aiba norocul sa intalneasca mereu oameni de calitate cum sunt cei din Centrul Medica Matei Basarab, din Bucuresti.
Tu ce povesti educative cu doctori ai?
Sunt datoare fata de copilul meu sa il invat sa faca lucrurile asa cum trebuie. Adica cu respect, nu cu teama. Si aici ma refer la relatia cu medicii, doctorii si alti specialisti in medicina. Cand eram eu mica, spuneam "Saru-mana!" la toata lumea, d
Progresul incepe atunci cand iesi din zona de comfort. Schimbarea in bine se produce atunci cand ai curaj si te avanti in necunoscut, cand faci alegeri noi si incerci ceea ce simti tu ca ti-ar face bine insa ti-e teama. Eu mereu ma straduiesc sa nu uit aceasta stare, sa-mi constientizez zona de comfort si sa ies din ea. Am avut o perioada in care nu faceam mai nimic nou; nu avem energie si vointa ca sa incerc nicio provocare, nici macar iesirea in oras cu amicii. Nu stiu cine sau ce m-a trezit din starea de amorteala (care a durat cativa ani) si dintr-o data m-am trezit constienta ca trebuie sa ma misc, sa fac lucruri, sa iau decizii, sa ma implic. Intr-un cuvant, sa fac chestii.
Cum poate un om de rand, simplu, sa iasa din zona lui de comfort? Totusi, ne place rutina, siguranta, sentimentul cald ca suntem in controlul propriei vieti. Eu am ales calea tehnologiei, caci imi este draga, imi place sa invat lucruri noi si sa primesc ajutor, mai ales in bucatarie. In societatea romaneasca, daca femeia nu sta ore in sir inchisa in bucatarie, in picioare si in baie de aburi aromati, ca dupa un timp de mister sa iasa cu cina aburinda, inseamna ca ceva este in neregula. Exista modul asta de gandire gresit care spune ca, daca nu ai muncit mult pentru un lucru, inseamna ca nu faci bine ce faci. E gresit sa alegi calea simpla, e gresit sa vrei sa-ti usurezi serile sau weekendu-urile in care e musai sa gatesti mancare si sa faci curatenie. Eu zic ca nu e chiar asa!
Ca sa ies dintr-una din zonele de confort, am ales, printre altele, un aparat de facut paine (mi-am 
Cat timp dureaza pana alegi un cuptor nou? Destul de mult, pentru ca daca tot ai de luat aceasta decizie, vei cauta pana vei gasi modelul care sa te motiveze sa-l folosesti macar saptamanal. Daca eu as avea unul nou, l-as folosi in fiecare zi. In special vara, pentru legume gratinate, cand e prea cald sa stau langa flacara aprinsa. Evident, as cauta un cuptor care nu degaja caldura in exterior.
Ceea ce vreau sa spun este ca ... totul a pornit de la o carte de bucate. Luata de la mama de acasa, am gatit din ea in copilarie. I-am pus coperti noi si am decis ca, in fiecare zi in care nu 
Doamnele au grija de ele mereu. De cand suntem mici invatam de la mame, matusi si verisoare (si de la mentori, pentru cine are) sa ne cultivam feminitatea, sa ne alintam si sa ne inconjuram de frumos si deosebit. Nu am auzit inca de vreun barbat care sa se bucure de o baie fierbinte, aromanta, facuta pe indetele, la lumina lumanarilor, in compania unei carti sau doar a propriilor ganduri. Eu ma relaxez des cu astfel de bai, mai ales cand vremea e uracioasa.
Din fericire, traim vremuri in care nu mai mira pe nimeni daca barbatul isi da cu crema emolienta pe mainile crapate, sau foloseste putin balsam de buze (oare i se pare incomod sa aiba buzele alunecoase si aromate?). Tuturor ni se pare normal acum ca si barbatul sa se ingrijeasca, sa foloseasca produse cosmetice specific masculine, cu arome si proprietati ce nu ar interesa vreo femeie (eh, poate doar gelul de dus care miroase asa de bine).
Pentru ca barbatul din viata mea sa fie rasfatat, a trebuit trebuie sa-l invat acest lucru. El e mereu pe fuga, cu gandul la ce si cum urmeaza sa faca, asa ca a trebuit sa-l invat sa savureze mancarea pe care o are in fata. Ii plac prajiturile decadente cu multa ciocolata, si cand are ocazia sa guste dintr-una, il indemn sa simta fiecare imbucatura, caci gustul trece repede si trebuie sa-i dai ragaz sa se imprime in papilele gustative.
L-am invatat sa faca dusul de seara fara graba. Gelurile de dus pentru barbati sunt etichetate drept revigorante, insa doar parfumul lor este revigorant; apa fierbinte si spuma abundenta relaxeaza si calmeaza simturile (unii merg mai departe afirmand ca ne curata si aura energetica).
Barbatii sunt cei mai sensibili la subiectul caderii parului, asa ca rezoneaza bine la ingrediente naturale cum ar fi laptisorul de matca, uleiul de ricin sau propolisul. E clar de unde provin iar 
Barbatul din viata ta cum se rasfata? Sau il resfeti tu?
Care este una dintre cele mai sigure metode de a te incalzi, in casa, pe timp de iarna? Sa te apuci de calcat! Eventual, sa ai chiar un fier de calcat cu abur. Cum, al tau nu e cu abur? Pai toate modelele de fier de calcat moderne functioaneaza cu abur, nici nu-mi pot imagina altfel.
Da, ma incalzesc cand ma apuc de calcat, insa imi place, ma relaxeaza. Asta si pentru ca am un fier frumos, elegant, bun si modern. Recunosc, sunt genul de persoana care este atrasa de aparatura moderna si face treaba mai cu spor si cu mult drag cand si tehnologia este implicata. Nu ma mai intereseaza cum facea mama treaba pe vremuri, stiu sigur cat si cum se chinuia. Vreau sa-mi usurez munca, sa-mi fie bine, sa mearga treaba repede si sa castig timp sa citesc carti, reviste si sa ma uit la seriale. OK, partea cu serialele poate fi strecurata in timpul alocat pentru calcat.
Tu ce strategie de calcat ai? Calci rufele imediat ce le iei de la uscat? Le calci in weekend pentru saptamana care vine? Sau le calci 
Fac parte din Grupul Persoanelor care Adora Soarele. Il caut si il vreau, indiferent de anotimp. Imi aduc aminte ca a fost de curand o perioada de vreo 30 si ceva de zile in care nu s-a vazut Soarele pe cerul Bucurestiului si ... chiar am suferit. Prefer sa bata Soarele direct si sa fie frigut sau vant, decat sa nu simt razele lui pline de energie.
Dar cum orice placere are si o parte taioasa, as vrea sa va povestesc doua situatii in care Soarele nu a fost prietenul meu. Sau cel putin nu am fost eu pregatita sa-l primesc asa cum se cuvine.
Prima situatie are loc la inceputul si sfarsitul fiecarui sezon cald, cand consider ca Soarele nu este atat de puternic cat sa faca vreo paguba pe pielea mea. Tot atunci bate si vantul, racoros pentru mine, periculos pentru ten si brate si par si ... De multe ori m-am pacalit spunand ca nu imi face niciun rau Soarele de primavara sau toamna, nu arde chiar asa de tare, e OK pentru mine si nivelul meu de vitamina D. Si uite asa ma trezesc la sfarsitul zilei cu mainile arse de soare, cu tenul intins si uscat. In acele momente, desi nu ar fi parut necesar, trebuia sa folosesc o crema cu factor de protectie solara (sau un ulei cu SPF, sa impiedice deshidratarea produsa de vant).
Un alt moment in care am nevoie de crema cu protectie solara dar nu folosesc este cand calatoresc cu masina, e insorit afara si stau in fata langa sofer. Mainile, bratele si pulpele sunt expuse Soarelui ce intra pe geamul masinii, acesta neoferind niciun fel de protectie. Vara imi aduc aminte si las in torpedou un tub mic cu crema de protectie. Insa nu am reusit sa fac din asta un obicei; si uite asa ma trezesc cu urma de la ceas sau de la pantalonii scurti. Chiar si soferul sufera, cu mainile pe volan si bratele expuse razelor de Soare.
Sfatul meu este sa luati aminte si sa nu patiti ca mine. Deja indicele UV este mai puternic decat in anii anteriori si nu este un efort prea mare sa purtam dupa noi si sa folosim un mic tub cu lotiune cu SPF. Peste ani si ani va veti mandri ca ati adoptat acest obicei pe care sa-l transmiteti si copiilor.
Tu iti amintesti vreo situatie in care nu ai folosit crema cu protectie solara desi trebuia?
De multe ori plecam la drum (la propriu sau la figurat) cu gandul "Dumnezeu sa ne aiba in paza!". Cu alte cuvinte, de ce nu ma pot pazi eu, sa ma pazeasca El. Nimic rau in asta, cu totii suntem constienti ca avem puteri limitate in a controla ceea ce ni se intampla. Pericolul cel mare este sa te crezi atotputernic, sa mergi pe principiul "mie nu mi se poate intampla asta", principiu de altfel confirmat de toti cei din jur care au parte numai de belele numai tu nu.
Cati dintre voi ati apelati la tipul de la 
Ma gandeam sa-ti fac cadou un ceas de mana. Cu siguranta ai cateva exemplare, nu reprezinta tocmai un bun de lux, insa cred ca a venit momentul pentru ceva nou si interesant.
Ce fel de model iti place? Din ce material sa fie cureaua: silicon, piele, plastic, textil sau o combinatie de materiale? De exemplu, 
Ikea si-a facut timp si a intrebat bucurestenii cum arata diminetile lor. Nu ca i-ar pasa in mod deosebit, insa pentru ca vrea sa stie ce sa le ofere prin produsele din magazinul sau. Dincolo de motive, cifrele adunate intereseaza pe oricine care vrea sa stie ce face vecinul din ograda alaturata.
Sincer, si eu sunt curioasa cum isi petrec diminetile oamenii pe care-i admir, care ma inspira, inclusiv cititoarele blogului meu. Asadar, va intreb, cum arata diminetile voastre? Si plusez putin: cum ati vrea sa arate, la modul ideal? Asteptand raspunsurile voastre, va dau cateva date din vecini:
53% dintre bucuresteni cred ca este important sa isi ia cateva minute dimineata pentru a reflecta asupra zilei care urmeaza, insa doar 15% fac acest lucru (e un obicei foarte bun!). Cele mai intalnite activitati asociate cu meditatia sunt dusul (39%) si ascultatul muzicii (36%). Eu nu pot sa fac dus dimineata, am un intreg ritual pe care l-as scurta drastic daca as face dusul dimineata si nu seara. In plus, nu ma pot baga la somn fara sa spal de pe corp toata oboseala si mizeria de peste zi, fara sa ma simt parfumata si proaspata in pijamaua curata. Cand 
Ador marea! Nu pot concepe sa vina sezonul estival si sa nu merg la mare de cateva ori (daca ar fi dupa mine si nu dupa buget, as petrece acolo aproape fiecare weekend). Daca se intampla sa fie si departe de casa, cu atat mai bine, prilej de plimbare si vizitat locuri interesante. Sunt fascinata sa descopar cum oameni de pe alte meleaguri fac lucruri diferit fata de noi, de unde isi trag puterea de a trece peste obstacolele puse de timp, spatiu si loc.
Candva, visam sa adun la un loc toate obiceiurile bune din lume, toate exemplele de "go an extra mile" insa mi-am dat seama ca efortul este inutil. Mult mai important este ce face fiecare cu viata lui, adica forta prin care aduce toate acele obiceiuri bune in viata de zi cu zi. Caci asta conteaza, viata de zi cu zi, fiecare picatura pura si clara ce umple paharul.
Asadar, vacantele la mare ma umplu de energie pozitiva, chiar si atunci cand mergem pe 
Ce stii despre jocurile Lego? Eu stiu ca pot crea un anume drag care te tot face sa le cauti, sa te interesezi de noi modele si sa le scoti mereu din sertarul cu jucarii pentru a le asambla si dezasambla. Prima data m-am jucat cu unul cand eram intr-o vacanta cu familia, cedand ispitei de a cumpara un set Lego Friends pentru Ruxandra ce avea atunci vreo 3 anisori. I-am luat jocul ca sa stea linistita in timpul unei cine la restaurant, insa ne-am ales cu mult amuzament in familie; chiar ajunsesem sa asamblam scena cu randul, eu si sotul meu, Ruxandra fiind mult prea mica pentru a manui micutele piese (ulterior am aflat ca exista si Lego Duplo pentru varsta ei).
Nu pusesem in viata mea mana pe un joc Lego pana atunci, desi stiam din reclame despre ce este vorba. Dupa ce desfaci cutia, iti dai seama ca pe copilas trebuie sa-l inveti fiecare pas in parte: sa citeasca instructiunile, sa gaseasca piesele necesare fiecarui pas, sa le potriveasca ca in imaginile din pliant. Partea buna este ca totul este explicat prin poze, deci nu necesita interventia unui adult. Partea mai dificila este ca iti trebuie ceva indemanare sa le potrivesti bine, de aceea am preferat sa o ajutam decat sa tot pescuim piese Lego de pe jos.
Insa ne-am straduit sa o implicam cat mai mult in joc si am invatat-o si apoi lasat-o sa descifreze ea singura pliantul, sa caute piesele si sa-mi spuna care este pasul urmator. A fost extrem de incantata de reusita ei, la fel de mult ca si noi.
Acum vad ca apar tot felul de jocuri noi, inclusiv calendar de Advent, pe 
Ma gandeam sa ma innoiesc primavara asta cu ceva care sa-mi insenineze fiecare zi. Cum pantofi am destui (sa zicem ...) m-am orientat spre o geanta. Insa m-am saturat de gentile mari, in care incap mult prea multe lucruri. Caut ceva mediu, nu prea elegant caci nu e stilul meu, mai degraba cool sau chic. Imi plac asorteurile gen geanta-pantofi, geanta-pantaloni sau geanta-esarfa. Ma bate gandul chiar spre un rucsac, a fost candva foarte la moda sa porti rucsac in loc de geanta, insa merge un model elegant si de foarte buna calitate. Nu vreau sa par o studenta cu rucsacul in spate.
Am observat prin oras multe fete dar si doamne ce poarta o 
Dupa multi ani de casnicie si multe discutii cu amicele mele, cred ca pot trasa cateva linii generale, poate chiar orientative pentru tinerele femei, despre cum trebuie sa fie sotul perfect. Prin perfect a se citi potrivit, caci perfectiunea la oameni nu exista, este doar o himera. Ce este potrivit pentru mine poate nu este potrivit pentru tine, insa anumite trasaturi - de bun simt as zice - ar trebui sa le aiba orice barbat ce vrea sa devina sot si apoi tatic.
Cate rochii de seara ai in sifonier? Presupun ca-ti amintesti de fiecare in parte cand ai cumparat-o, pentru ce ocazie, poate chiar si pretul platit. Si totusi le porti atat de rar, poate de 2-3 ori pe an. Rochia de ocazie presupune sa fie o ocazie anume sa o porti. Ea este atat de frumoasa iar ocazia atat de rara ...
Noul trend printre stilurile de a trai este sa tratezi fiecare zi ca si cum ar fi una speciala. Sa nu te inconjori de prea multe lucruri, ci doar de cateva esentiale dar de calitate deosebita. Sa nu te imbraci in stilul "merge si asa, ca doar nu ma alege nimeni" ci chiar sa te straduiesti sa-ti placa ceea ce vezi in oglinda cand iesi din casa.
De exemplu, 
Fotografia salveaza Romania! Este primul gand care-mi vine cand ii vad pe toti pozandu-se. Tot afisandu-ne pentru poze in diverse ipostaze, ajungem sa ne cunoastem cea mai buna varianta a noastra si sa stim sa o punem in evidenta. Iar asta nu e un lucru rau! Lasand la o parte pozele nereusite, cele care mai mult te fac de ras decat iti evidentiaza frumusetea si multe altele, cred ca nu ne putem intoarce inapoi in vremurile in care nu ne faceam tot felul de poze, nu aveam cui sa le aratam, nu le comenta nimeni sau macar sa ne spuna ca le-a vazut si-i place ce vede (aka LIKE).
Lumea s-a schimbat si pozele au jucat un rol important. Acum nu mai poti avea orice fel de camera, trebuie sa te ridici la standardele impuse de ritmul in care se misca lumea. Aparatele foto DSLR (Digital Single Lens Reflex) au preturile cuprinse intre 1.300 si 6.610 lei, unele fiind la promotie. 
Ma gandeam sa instaurez Happy Hour la nivel de familie. Dar nu vinerea, ca oricum e pe jumatate weekend. Ci miercurea, pentru resetarea sistemul. Macar din cand in cand, daca nu saptamanal. Si nu multa agitatie, eventual un concert de jazz sau o piesa de teatru. Nu stiu de ce nu fac asta. Scuze sunt, o gramada. Solutii ... nu prea. Functionez mai mult in viteza valului, din inertie.
Cu totii suntem suma obiceiurilor noastre si odata inscrisi pe o traiectorie, e destul de dificil sa o mai deviem putin. De exemplu, eu am incercat sa adaug un nou element rutinei de dimineata. Am reusit cateva zile apoi nu stiu ce s-a intamplat ca am uitat complet de el. Poate nici nu am fost motivata cu adevarat! Acum am reusit sa adopt un alt obicei, cel al sucului proaspat stors si baut pe stomacul gol dimineata.
Asadar, hai sa ne intalnim odata pe saptamana intr-o ceainarie sau cafenea (
Ca o doamna care se respecta, imi incep luna citind horoscopul valabil pentru intreaga luna (desi eu am agenda facuta pentru maxim o saptamana): iata ce zice pentru Pestii din luna Februarie a acestui an: Nu vei trece neobservata, cu Venus si Marte in semnul tau! Charisma ta ii va face pe cei din jur sa te urmeze in tot ceea ce vei vrea sa faci. Planetele se aduna in Berbec, iar tu vei avea pofta sa cheltuiesti pe tot felul de nimicuri. Incearca sa te abtii. Hopa! Dar eu pofta de a cheltui pe nimicuri am aproape tot timpul, se asorteaza cu pofta de viata. Daca si horoscopul spune ca e cazul sa mai menajez portofelul, atunci cu siguranta mi s-a dus vestea in sferele inalte ca fiind destul de cheltuitoare (nu recunosc nimic!).
Dar daca nu cheltui pe nimicuri ci pe lucruri importante? E altceva, nu? Oricum, consider ca una dintre marile provocari ale omului modern este sa foloseasca tot ceea ce poate cumpara. Este evident ca putem cumpara mai multa mancare decat avem nevoie si ca putem detine mai multe haine & accesorii & co decat ne trebuie, asa ca nu ne ramane decat sa cautam ocazii sa le folosim. Si ce poate fi mai frumos decat sa ... calatorim? Exact! Noua moda este sa detii putin si sa calatoresti mult. Si ce poate fi mai frumos decat un city break odata pe luna, la inceput sau sfarsit, cum se potriveste mai bine programului tau? Eu visez la acest lux si 
Nu stiu cum sta treaba in alte orase, dar in Bucuresti lumea mananca mult in oras. Imi aduc aminte de un articol care spunea ca aceasta ar fi cauza obezitatii, renuntatul la a gati acasa. Insa motivele pentru care fiecare familie mananca in oras difera de la caz la caz si nu e bine sa judeci pe nimeni si sa zici "Ia te uita, nu putea sa le gateasca ceva acasa, mai sanatos si mai gustos?". Da, am auzit si comentarii de genul asta.
Noi avem cateva restaurante pe care le frecventam mai des, vreo 4-5, din considerente legate de proximitate si de cat de prietenosi sunt cu copiii. Da, odata cu copiii vin si conditiile de alegere a restaurantului. 
Stiati ca exista legile lui Murphy si pentru parinti? De fapt, astea sunt cele mai amuzante, pentru ca sunt parte a vietii de zi cu zi in familie, iar zilele astea nu arata mereu ca in sitcom-urile americane. Una dintre legile lui Murphy care se intampla la mine in fiecare zi si nu reusesc sa scap de ea este: "Dupa ce pui copilul in pat si stingi lumina, mai vrea ceva." La noi este in felul urmator: ii pun pijamaua si o pun in pat, spunem rugaciunea si stingem lumina, mai povestim vreo doua minute si vrea sa bea apa. Chiar daca bea apa inainte sau un castron cu compot, tot cere apa. Ii dau, nu pot nega o nevoie de baza. O invelesc si ies din camera; dupa vreo 2-3 minute o aud cum ma striga ca are nevoie la baie. Ce sa fac? Eu pic de somn si ea sa nu mearga la baie? Nu se poate! Si uite asa in fiecare seara, aproape.
La fel si 
Invatatul copilului la olita este asa cum si-l asterne fiecare. Cu alte cuvinte, daca parintele se streseaza si incordeaza, copilul o va percepe ca pe ceva greu, prea maret pentru el si nu-i va placea. Un lucru e cert: este un proces de durata, ce necesita intelegere si rabdare din partea parintilor.
Daca sunteti pregatiti sa faceti acest pas, mergeti cu cel mic prin magazine si alegeti impreuna ce va 