3
2014

 Cred ca luna Decembrie este cea mai frumoasa perioada a anului pentru copii, poate pe locul doi dupa vacanta de vara, la mare, cu parintii. Sunt atatea evenimente si activitati de facut, incat cred ca este luna (care pare ) cea mai scurta din an, desi are 31 de zile. 
Vremea este urata si nu ne atrage deloc sa iesim din casa. Cel putin pe noi, adultii, care stim sa apreciem relaxarea si leneveala la caldura & confortul din casa. Insa copiii se bucura de orice moment petrecut afara. Cel putin fetita mea, care este foarte incantata sa constate ca poate sari in balti si gramezi de zapada moale fara sa se ude la picioare, ca poate pune mana pe zapada fara sa-i inghete mainile, ca gluga gecii o protejeaza de fulgii de zapada sa nu-i ude caciula.
Am invatat sa o las sa faca cam ce vrea ea pe afara, chiar daca se murdareste. Isi da si singura seama ca nu-i place si nu e bine sa fie uda la picioare sau sa-i fie frig la maini. Cand a vazut prima ninsoare a exclamat "Nu mai este toamna! A venit iarna!" si de atunci a inceput sa se gandeasca la omul de zapada pe care l-a facut anul trecut. Mi-am dat seama cat este de important sa lasi fiecare copilas sa-si formeze propriile pareri si preferinte despre anotimpuri. Nu vreau sa-i imprim in minte ce cred eu despre iarna sau sa-i placa vara din aceleasi motive ca si mie.
Mi-am propus sa o plimb prin toate mall-urile din Bucuresti si sa admiram impreuna decoratiunile de iarna si vitrinele frumos ornate. As face si niste poze prin mall-uri, insa nu cred ca/stiu daca am voie. Asta ar fi doar o idee despre cum sa ne bucuram mai mult de frumusetea acestor sarbatori. Haideti sa vedem impreuna si ce ne propun revistele de parentaj (cica asa se traduce parenting, am citit pe net) pentru aceasta perioada a anului:
Cred ca luna Decembrie este cea mai frumoasa perioada a anului pentru copii, poate pe locul doi dupa vacanta de vara, la mare, cu parintii. Sunt atatea evenimente si activitati de facut, incat cred ca este luna (care pare ) cea mai scurta din an, desi are 31 de zile. 
Vremea este urata si nu ne atrage deloc sa iesim din casa. Cel putin pe noi, adultii, care stim sa apreciem relaxarea si leneveala la caldura & confortul din casa. Insa copiii se bucura de orice moment petrecut afara. Cel putin fetita mea, care este foarte incantata sa constate ca poate sari in balti si gramezi de zapada moale fara sa se ude la picioare, ca poate pune mana pe zapada fara sa-i inghete mainile, ca gluga gecii o protejeaza de fulgii de zapada sa nu-i ude caciula.
Am invatat sa o las sa faca cam ce vrea ea pe afara, chiar daca se murdareste. Isi da si singura seama ca nu-i place si nu e bine sa fie uda la picioare sau sa-i fie frig la maini. Cand a vazut prima ninsoare a exclamat "Nu mai este toamna! A venit iarna!" si de atunci a inceput sa se gandeasca la omul de zapada pe care l-a facut anul trecut. Mi-am dat seama cat este de important sa lasi fiecare copilas sa-si formeze propriile pareri si preferinte despre anotimpuri. Nu vreau sa-i imprim in minte ce cred eu despre iarna sau sa-i placa vara din aceleasi motive ca si mie.
Mi-am propus sa o plimb prin toate mall-urile din Bucuresti si sa admiram impreuna decoratiunile de iarna si vitrinele frumos ornate. As face si niste poze prin mall-uri, insa nu cred ca/stiu daca am voie. Asta ar fi doar o idee despre cum sa ne bucuram mai mult de frumusetea acestor sarbatori. Haideti sa vedem impreuna si ce ne propun revistele de parentaj (cica asa se traduce parenting, am citit pe net) pentru aceasta perioada a anului:
- Revista MAMICA DE AZI a aparut pe 18 Noiembrie la chioscurile de presa. Are de toate: si retete de sarbatoare si un calendar practic pentru organizarea acestei ultimi luni din an, si idei de decoratiuni si parerei despre importanta Craciunului. Va las pe voi sa-i descoperiti articolele si lasati impresii despre cele citite.
- Revista MAMICA DE AZI a aparut pe 4 Decembrie la chioscurile de ziare. Titlul de pe coperta Invata-l sa fie generos imi place tare mult, pentru ca este o calitate extraordinara pe care putini oameni o mai cultiva in ziua de azi. Cel putin pentru acest articol revista merita citita si luate in seama subiectele de discutie intre parinti.
- Revista PAP TOT! este de luni, 8 Decembrie la chioscuri. Nu ratati editia de decembrie a revistei care va așteaptă la chioscurile si magazinele Inmedio din toata tara cu un cadou special de Craciun pentru copiii vostri: 1 set Lego Duplo! Si surprizele nu se opresc aici: articolele, sfaturile si retetele de Sarbatori va vor inspira sa organizati si sa petreceti un Craciun de poveste! Am aflat din parerile mamicilor care au cumparat deja revista ca sunt disponibile 4 seturi diferite de Lego Duplo, cate una pentru fiecare figurina prezentata pe ambalaj (au mai fost revista MAMI din Mai 2013 seturi asemanatoare cu Lego Duplo Circus sau Zoo).
- Noul numar al revistei BEBELU este din 12 Decembrie la chiosuri si are editie dubla. Din paginile lui afli reteta unei familii fericite de la Florin Dumitrescu si Cristina Sima, inspira-te din dosarul special de Sarbatori, pentru idei de cadouri si retete festive, si citeste care este cea mai buna reteta de detoxifiere dupa mesele copioase. In numarul de decembrie al revistei specialistii te invata cum sa tratezi anxietatea copilului, ce poti sa faci, ca sa doarma mai bine, ce trucuri anti-mofturi functioneaza la masa sau ce animal de companie se potriveste celui mic, in functie de personalitate. Tot din BEBELU de decembrie afli cum sa previi si sa tratezi afectiunile de sezon, ce simptome sa nu ignori in timpul sarcinii si care sunt cele mai mari greseli pe care le facem ca parinti.


 [
[ Revistele cu fundal gri si marcate cu ☆  nu au aparut inca pe piata.
 Revistele cu fundal gri si marcate cu ☆  nu au aparut inca pe piata. Daca ai informatii despre reviste, mi le poti trimite pe e-mail —
 Daca ai informatii despre reviste, mi le poti trimite pe e-mail —  
 
 A fi parinte are doua parti:una negativa si una pozitiva. Daca de unele aspecte negative nu poti scapa (cheltuielile crescute, timpul investit alaturi de copilul tau, deciziile pe care trebuie sa le iei cu celalalt parinte in ceea ce-i priveste evolutia si multe altele), pe altele le poti controla - cum reactionezi tu la aceste "greutati" si cum iti asumi rolul de parinte.
Partile pozitive sunt destul de numeroase insa au parte de ele numai cei care se implica activ in cresterea copilului dar mai ales in educarea lui. Din punctul meu de vedere, totul se rezuma la "sa-ti doresti sa fii alaturi de copilul tau si sa gasesti bucurie in tot ceea ce faci alaturi de el si pentru el".
Ideea acestui articol mi-a venit cand am vazut ca sunt parinti care pur si simplu nu sunt prietenii copilului lor. Si nu ma refer la bebelusi ci la copiii de peste 4-5 ani care inteleg o gramada de lucruri si care invata multe de la parintii lor dar au nevoie si de multa intelegere din partea lor.
Nu stiu cum se face, dar cand vad acesti parinti imi revine mereu in minte o replica dintr-un film care suna ceva de genul: "Cum, la 1 an copilul nu este independent?" Vorbele veneau din partea unei femei, fara copii, cand a vazut ca o mamica acorda mai multa atentie copilasului decat ei.
Sfatul meu este, mai ales pentru parintii care pornesc acum la drum alaturi de micutul lor, sa-si deschida ochii si inima si sa lasa bucuria de a fi parinte sa le incalzeasca sufletul. Fiecare pas al copilului tau, corect sau gresit, poate fi privit intr-o lumina buna sau una mai putin buna, de multe ori depinzand de starea din acel moment a parintelui. Da, e greu, dar odata ce inveti sa te lasi pe tine deoparte si sa fii acolo prezent(a) pentru copilul tau, vei realiza ca timpul pentru tine poate fi si negociat si recastigat si atunci il vei savura si mai bine.
Nu pot sa inchei acest articol fara sa va atrag atentia asupra unui lucru: lumina dragostei pentru copii va pune reflectorul pe proprii demoni. Si atunci sa vezi lupte si razboaie interne din care va iesi un singur castigator: tu.
Te las cu acest gand, despre care mai putem discuta in comentarii daca vrei. Pana atunci, haide sa vedem ce articole din revistele lunii Noiembrie pentru parinti starnesc discutia despre cresterea armonioasa si educarea pozitiva a copiilor.
A fi parinte are doua parti:una negativa si una pozitiva. Daca de unele aspecte negative nu poti scapa (cheltuielile crescute, timpul investit alaturi de copilul tau, deciziile pe care trebuie sa le iei cu celalalt parinte in ceea ce-i priveste evolutia si multe altele), pe altele le poti controla - cum reactionezi tu la aceste "greutati" si cum iti asumi rolul de parinte.
Partile pozitive sunt destul de numeroase insa au parte de ele numai cei care se implica activ in cresterea copilului dar mai ales in educarea lui. Din punctul meu de vedere, totul se rezuma la "sa-ti doresti sa fii alaturi de copilul tau si sa gasesti bucurie in tot ceea ce faci alaturi de el si pentru el".
Ideea acestui articol mi-a venit cand am vazut ca sunt parinti care pur si simplu nu sunt prietenii copilului lor. Si nu ma refer la bebelusi ci la copiii de peste 4-5 ani care inteleg o gramada de lucruri si care invata multe de la parintii lor dar au nevoie si de multa intelegere din partea lor.
Nu stiu cum se face, dar cand vad acesti parinti imi revine mereu in minte o replica dintr-un film care suna ceva de genul: "Cum, la 1 an copilul nu este independent?" Vorbele veneau din partea unei femei, fara copii, cand a vazut ca o mamica acorda mai multa atentie copilasului decat ei.
Sfatul meu este, mai ales pentru parintii care pornesc acum la drum alaturi de micutul lor, sa-si deschida ochii si inima si sa lasa bucuria de a fi parinte sa le incalzeasca sufletul. Fiecare pas al copilului tau, corect sau gresit, poate fi privit intr-o lumina buna sau una mai putin buna, de multe ori depinzand de starea din acel moment a parintelui. Da, e greu, dar odata ce inveti sa te lasi pe tine deoparte si sa fii acolo prezent(a) pentru copilul tau, vei realiza ca timpul pentru tine poate fi si negociat si recastigat si atunci il vei savura si mai bine.
Nu pot sa inchei acest articol fara sa va atrag atentia asupra unui lucru: lumina dragostei pentru copii va pune reflectorul pe proprii demoni. Si atunci sa vezi lupte si razboaie interne din care va iesi un singur castigator: tu.
Te las cu acest gand, despre care mai putem discuta in comentarii daca vrei. Pana atunci, haide sa vedem ce articole din revistele lunii Noiembrie pentru parinti starnesc discutia despre cresterea armonioasa si educarea pozitiva a copiilor.

 [
[
 Ruxandra implineste 5 ani in Decembrie si deja se pune problema unei petreceri in stil mare. Este printre ultimii colegi care-si serbeaza ziua de nastere de 5 ani si standardul a fost deja ridicat. Nu mai sunt suficiente un tort, suculet, lumanarele amuzante si niste coifuri & co pe care sa le serveasca la gradinita. Acum e "nevoie" de o petrecere organizata la un loc de joaca, cu mancare & tort & bauturi pentru copilasi, cu ceva gustari & bauturi pentru parinti, cu personaje-animatori alese de sarbatorit(a), cu picturi pe fata pentru fiecare copil in parte, cu alti animatori pentru diverse distractii (dansatori, magicieni etc). 
Vazute din exterior, aceste petreceri mi se par destul de complexe si necesita multa organizare si bataie de cap. De buget nici nu mai zic, n-am indraznit sa intreb vreo mamica ce si cum. Copiii se distreaza, se simt foarte bine pentru ca este totul nou pentru ei, e prima data cand au parte de astfel de petreceri atat in calitate de sarbatorit(a) cat si ca invitat. Noua parintilor ne face mare placere sa mai stam de vorba intre noi dar si sa vedem cum cei mici interactioneaza intre ei, fara sa fie doamna educatoare sau vreun parinte cu ochii pe ei. 
Acum, si noi suntem in situatia sa decidem cum isi va sarbatori Ruxandra cei 5 ani. Ea stie ce-si doreste, chiar pana la cele mai mici detalii. Noi nu suntem mari organizatori de petreceri; pentru ea conteaza mult aceasta amintire. Pentru noi ar conta mai mult daca am merge intr-o excursie si am petrece mai mult timp impreuna ca familie. Ramane de vazut ce vom alege, desi cam anticipez rezultatul.  :urari: 
In speranta ca voi nu aveti astfel de batai de cap si le-ati solutionat deja pe placul celor mici, haideti sa urmarim impreuna editiile de Octombrie ale revistelor despre copii pentru parinti:
Ruxandra implineste 5 ani in Decembrie si deja se pune problema unei petreceri in stil mare. Este printre ultimii colegi care-si serbeaza ziua de nastere de 5 ani si standardul a fost deja ridicat. Nu mai sunt suficiente un tort, suculet, lumanarele amuzante si niste coifuri & co pe care sa le serveasca la gradinita. Acum e "nevoie" de o petrecere organizata la un loc de joaca, cu mancare & tort & bauturi pentru copilasi, cu ceva gustari & bauturi pentru parinti, cu personaje-animatori alese de sarbatorit(a), cu picturi pe fata pentru fiecare copil in parte, cu alti animatori pentru diverse distractii (dansatori, magicieni etc). 
Vazute din exterior, aceste petreceri mi se par destul de complexe si necesita multa organizare si bataie de cap. De buget nici nu mai zic, n-am indraznit sa intreb vreo mamica ce si cum. Copiii se distreaza, se simt foarte bine pentru ca este totul nou pentru ei, e prima data cand au parte de astfel de petreceri atat in calitate de sarbatorit(a) cat si ca invitat. Noua parintilor ne face mare placere sa mai stam de vorba intre noi dar si sa vedem cum cei mici interactioneaza intre ei, fara sa fie doamna educatoare sau vreun parinte cu ochii pe ei. 
Acum, si noi suntem in situatia sa decidem cum isi va sarbatori Ruxandra cei 5 ani. Ea stie ce-si doreste, chiar pana la cele mai mici detalii. Noi nu suntem mari organizatori de petreceri; pentru ea conteaza mult aceasta amintire. Pentru noi ar conta mai mult daca am merge intr-o excursie si am petrece mai mult timp impreuna ca familie. Ramane de vazut ce vom alege, desi cam anticipez rezultatul.  :urari: 
In speranta ca voi nu aveti astfel de batai de cap si le-ati solutionat deja pe placul celor mici, haideti sa urmarim impreuna editiile de Octombrie ale revistelor despre copii pentru parinti:

 [
 [![Reviste pentru mirese pe blogul cu reviste [2014-2015]](https://lirc.ro/wp-content/uploads/2014/09/reviste-mirese-miresici-2014-2015-280x160.jpg)
![Reviste pentru mirese pe blogul cu reviste [2014-2015] Reviste pentru mirese pe blogul cu reviste [2014-2015]](http://www.lirc.ro/wp-content/uploads/2014/09/reviste-mirese-miresici-2014-2015.jpg) Imi place sa merg la nunti. Eu si sotul meu am ales sa avem o nunta restransa, mai mult a contat ceremonia decat petrecerea, asa ca nu refuzam invitatiile la nunti decat numai din motive financiare. Cine ar refuza o petrecere care dureaza toata noaptea, cu mancare si dans din belsug? 
Am fost la nunti si cand eram insarcinata, si cand era Ruxandra bebelus. Nu avea cine sa ne ajute sa stea cu ea, asa ca am carat-o peste tot cu noi si i-am spus povesti frumoase despre printi si printese, despre oameni care se iubesc mult si care celebreaza aceasta iubire alaturi de familia si prietenii lor.
Cand ai de dat explicatii unor copilasi, nu mai lasi lucrurile sa treaca pe langa tine pur si simplu ci te vezi nevoit(a) sa le analizezi putin ca sa formulezi raspunsuri cat mai clare si apropiate de realitate. Ruxi stie cam totul despre nunti (si botezuri, mai recent) si e foarte incantata de concept. Mie imi place sa ma uit pe materiale cu si despre nunti, sunt foarte frumoase. Stiu ca este un stres enorm sa organizezi un astfel de eveniment si, din punctul meu de vedere, nici nu merita atata efort o singura zi de distractie. Dar marea majoritate a femeilor care se marita (cel putin pentru prima data) vor o nunta ca la carte si putini parteneri se pot opune acestei idei. 
Desi am facut o mica pauza, va voi prezenta
Imi place sa merg la nunti. Eu si sotul meu am ales sa avem o nunta restransa, mai mult a contat ceremonia decat petrecerea, asa ca nu refuzam invitatiile la nunti decat numai din motive financiare. Cine ar refuza o petrecere care dureaza toata noaptea, cu mancare si dans din belsug? 
Am fost la nunti si cand eram insarcinata, si cand era Ruxandra bebelus. Nu avea cine sa ne ajute sa stea cu ea, asa ca am carat-o peste tot cu noi si i-am spus povesti frumoase despre printi si printese, despre oameni care se iubesc mult si care celebreaza aceasta iubire alaturi de familia si prietenii lor.
Cand ai de dat explicatii unor copilasi, nu mai lasi lucrurile sa treaca pe langa tine pur si simplu ci te vezi nevoit(a) sa le analizezi putin ca sa formulezi raspunsuri cat mai clare si apropiate de realitate. Ruxi stie cam totul despre nunti (si botezuri, mai recent) si e foarte incantata de concept. Mie imi place sa ma uit pe materiale cu si despre nunti, sunt foarte frumoase. Stiu ca este un stres enorm sa organizezi un astfel de eveniment si, din punctul meu de vedere, nici nu merita atata efort o singura zi de distractie. Dar marea majoritate a femeilor care se marita (cel putin pentru prima data) vor o nunta ca la carte si putini parteneri se pot opune acestei idei. 
Desi am facut o mica pauza, va voi prezenta 
 Am intalnit multi parinti care spun ca de cand au copii, se simt mai motivati si muncesc mai mult ca sa le ofere lor ceea ce ei nu au avut. Asa este, copilul este un factor motivator foarte puternic, vrei sa ii oferi tot ce poti (si nu ai avut tu in copilarie). Iar banii pot cumpara foarte multe in ziua de azi. In plus, este o competitie intre parinti despre care nu vorbeste nimeni. Insusi copiii sunt in competitie, etalandu-si ceea ce au. Nu stiu de ce procedeaza asa, le place sa-si arate unul altuia ceea ce au (poate nici nu este lauda, ci ... altceva). Ii repet mereu Ruxandrei ca e mai important sa se joace impreuna cu prietenele ei si sa imparta jucariile decat sa se laude cu ceea ce are. Inclin sa cred ca este un comportament invatat la gradinita, unde copiii mai aduc de acasa jucarii sau carti sau zorzoane (bratari, margelute etc.).
Si copilasii isi doresc ceea ce vad la altii, e absolut normal. La fel cum isi doresc sa-si intregeasca si toate colectiile pe care le vad si din care isi iau doar 1-2 chestii (vezi colectiile Kinder sau cele de albume cu abtibilduri). Eu pe Ruxi inca o tin in frau cu nebunia asta de a colectiona dar tot o apuca o agitatie precum miscarea Browniana cand vede pliantele cu reclame sau spoturile tv. O las sa-mi povesteasca tot ce-si doreste, o intreb ce-i place cel mai mult din colectie, ce ar face cu ele. Daca tot nu i le voi lua niciodata, macar sa-si consume entuziasmul discutand despre ele.
Niciodata nu poti intui pasul urmator in dezvoltarea copilului si nu poti zice ca esti pregatit pentru ceea ce va urma. Insa, din fericire, traim vremuri in care educarea parintilor este la mare pret si putini se mai cred atotstiutori. Informatiile sunt la indemana, nu trebuie decat sa cautam ceea ce ne intereseaza. Si sa avem mintea deschisa pentru ca depinde de noi sa crestem generatii de adulti sanatosi si la minte si la trup.
Am intalnit multi parinti care spun ca de cand au copii, se simt mai motivati si muncesc mai mult ca sa le ofere lor ceea ce ei nu au avut. Asa este, copilul este un factor motivator foarte puternic, vrei sa ii oferi tot ce poti (si nu ai avut tu in copilarie). Iar banii pot cumpara foarte multe in ziua de azi. In plus, este o competitie intre parinti despre care nu vorbeste nimeni. Insusi copiii sunt in competitie, etalandu-si ceea ce au. Nu stiu de ce procedeaza asa, le place sa-si arate unul altuia ceea ce au (poate nici nu este lauda, ci ... altceva). Ii repet mereu Ruxandrei ca e mai important sa se joace impreuna cu prietenele ei si sa imparta jucariile decat sa se laude cu ceea ce are. Inclin sa cred ca este un comportament invatat la gradinita, unde copiii mai aduc de acasa jucarii sau carti sau zorzoane (bratari, margelute etc.).
Si copilasii isi doresc ceea ce vad la altii, e absolut normal. La fel cum isi doresc sa-si intregeasca si toate colectiile pe care le vad si din care isi iau doar 1-2 chestii (vezi colectiile Kinder sau cele de albume cu abtibilduri). Eu pe Ruxi inca o tin in frau cu nebunia asta de a colectiona dar tot o apuca o agitatie precum miscarea Browniana cand vede pliantele cu reclame sau spoturile tv. O las sa-mi povesteasca tot ce-si doreste, o intreb ce-i place cel mai mult din colectie, ce ar face cu ele. Daca tot nu i le voi lua niciodata, macar sa-si consume entuziasmul discutand despre ele.
Niciodata nu poti intui pasul urmator in dezvoltarea copilului si nu poti zice ca esti pregatit pentru ceea ce va urma. Insa, din fericire, traim vremuri in care educarea parintilor este la mare pret si putini se mai cred atotstiutori. Informatiile sunt la indemana, nu trebuie decat sa cautam ceea ce ne intereseaza. Si sa avem mintea deschisa pentru ca depinde de noi sa crestem generatii de adulti sanatosi si la minte si la trup.
 [
[ Acum am inteles de ce maternitatea si nasterea, apoi cresterea si ingrijirea celui mic sunt prezentate ca mici miracole, daruri de la Dumnezeu, tot ce i se poate intampla mai frumos unui cuplu in care domnesc armonia, intelegerea si dragostea. Aceasta este atitudinea corecta de parinte, doar asa poti avea puterea si energia sa treci peste momentele grele, vezi dincolo de provocari si sa nu te abati prea mult de la drumul cel drept.
 Acum am inteles de ce maternitatea si nasterea, apoi cresterea si ingrijirea celui mic sunt prezentate ca mici miracole, daruri de la Dumnezeu, tot ce i se poate intampla mai frumos unui cuplu in care domnesc armonia, intelegerea si dragostea. Aceasta este atitudinea corecta de parinte, doar asa poti avea puterea si energia sa treci peste momentele grele, vezi dincolo de provocari si sa nu te abati prea mult de la drumul cel drept. 
  Uneori am impresia ca nici nu mai este necesar ca echipele de marketing sa convinga parintii sa cumpere diverse chestii pentru copilasi. E suficient ca cei mici sa vada acele lucruri in reclamele frumos mestesugite, la colegi sau pe strada. Prezinta-le copiilor produsul tau intr-o maniera cat mai atractiva (chiar daca e vorba de o periuta de dinti sau un set de tacamuri si vesela pentru micul dejun) si ei isi vor bate la cap parintii ca vor acele lucrusoare. Iar copiii nu uita ceea ce-si doresc! Nu stiu daca asta e un lucru bun sau rau, insa este o certitudine.
Uneori am impresia ca nici nu mai este necesar ca echipele de marketing sa convinga parintii sa cumpere diverse chestii pentru copilasi. E suficient ca cei mici sa vada acele lucruri in reclamele frumos mestesugite, la colegi sau pe strada. Prezinta-le copiilor produsul tau intr-o maniera cat mai atractiva (chiar daca e vorba de o periuta de dinti sau un set de tacamuri si vesela pentru micul dejun) si ei isi vor bate la cap parintii ca vor acele lucrusoare. Iar copiii nu uita ceea ce-si doresc! Nu stiu daca asta e un lucru bun sau rau, insa este o certitudine. [
 [ Acest simbol marcheaza cadourile
 Acest simbol marcheaza cadourile  [
[
 Mereu zambesc cand vad poze cu feluri de mancare frumos aranjate si decorate pentru copii. Apoape zilnic le intalnesc pe Facebook si le admir, ma uit cu atentie la ele si-mi spun "Eu nu sunt in stare sa fac asa ceva, nu am atata rabdare si atata imaginatie!" Dar, cu siguranta, mi-ar placea sa fac asa ceva pentru puiutul pentru, chiar si pentru taica-su care stiu sigur ca mananca cu ochii.
Ma gandeam, ce frumos ar fi daca ar exista un restaurant, cu francize in toate orasele resedinta de judet din Romania, care sa ofere 10-15 meniuri pentru copii decorate atat de frumos si creativ. O farfurie cu supica, un fel principal si un desert lejer. Caci, daca te uiti cu atentie, nu e prea multa mancare in farfuriile alea, asa ca merge oferit un meniu din 3 feluri, macar pentru diversitate. Poate mai gusta si parintii ...
De asemenea, tacamurile, vesela si scaunele sa fie tot asa special create pentru copii: vesele, atractive, eventual pe o tema data (care sa fie schimbata la cateva luni, la fel si meniul cel mai putin preferat de clienti).
Bineinteles, copiii isi comanda singuri din meniu numai pe baza pozelor, iar pentru parinti sunt ingredientele si preturile. :yes: 
In alta ordine de idei, se pare ca revistele Super Bebe si Bucate pentru copii nu au mai aparut la chioscuri. Le-am scris pe mail si Facebook dar nu am primit niciun raspuns, asa ca le consider scoase din vizorul meu. Daca aveti voi alte vesti, va rog sa lasati aici un comentariu pentru a informa si alte citoare.
Haideti sa vedem impreuna ce gasim la chioscuri, atat pentru parinti cat si pentru copii. Dupa cum ati observat, in ultimele luni prezint in galerie si comentarii colectiile destinate copiilor, fie ele de carti, jucarii sau DVD-uri.
Mereu zambesc cand vad poze cu feluri de mancare frumos aranjate si decorate pentru copii. Apoape zilnic le intalnesc pe Facebook si le admir, ma uit cu atentie la ele si-mi spun "Eu nu sunt in stare sa fac asa ceva, nu am atata rabdare si atata imaginatie!" Dar, cu siguranta, mi-ar placea sa fac asa ceva pentru puiutul pentru, chiar si pentru taica-su care stiu sigur ca mananca cu ochii.
Ma gandeam, ce frumos ar fi daca ar exista un restaurant, cu francize in toate orasele resedinta de judet din Romania, care sa ofere 10-15 meniuri pentru copii decorate atat de frumos si creativ. O farfurie cu supica, un fel principal si un desert lejer. Caci, daca te uiti cu atentie, nu e prea multa mancare in farfuriile alea, asa ca merge oferit un meniu din 3 feluri, macar pentru diversitate. Poate mai gusta si parintii ...
De asemenea, tacamurile, vesela si scaunele sa fie tot asa special create pentru copii: vesele, atractive, eventual pe o tema data (care sa fie schimbata la cateva luni, la fel si meniul cel mai putin preferat de clienti).
Bineinteles, copiii isi comanda singuri din meniu numai pe baza pozelor, iar pentru parinti sunt ingredientele si preturile. :yes: 
In alta ordine de idei, se pare ca revistele Super Bebe si Bucate pentru copii nu au mai aparut la chioscuri. Le-am scris pe mail si Facebook dar nu am primit niciun raspuns, asa ca le consider scoase din vizorul meu. Daca aveti voi alte vesti, va rog sa lasati aici un comentariu pentru a informa si alte citoare.
Haideti sa vedem impreuna ce gasim la chioscuri, atat pentru parinti cat si pentru copii. Dupa cum ati observat, in ultimele luni prezint in galerie si comentarii colectiile destinate copiilor, fie ele de carti, jucarii sau DVD-uri.
 [
[ A inceput sezonul concediilor la mare. De 1 Mai am avut un mic sneak preview si am ales un sejur cu All Inclusive. Mi-am reamintit ce inseamna comoditatea de a avea totul la indemana, de a face cat mai putin efort pentru mancare, bautura, ordine in camera, acces la loc de joaca pentru copii etc.
Am profitat de aceasta ocazie si am incercat sa o invat pe Ruxi putin despre All Inclusive. I-am explicat ce inseamna, cum sunt organizate felurile de mancare si cum sa-ti aleaga mancarea (cat mai sanatoasa). O laum in brate si treceam pe langa toate felurile de mancare, lasand-o sa-si aleaga ce vrea ea. Bineinteles ca-si alegea numai prostii (adica cartofi prajiti si bulete de cascaval) sau mai nimic. Ii explicam de ce nu are voie sa manance anumite mancaruri si-i puneam eu in farfurie ce trebuia sa pape. Evident, si eu imi luam acelasi lucru, plus altele pe care as fi vrut sa le manance si pe care sa le vada mai mereu in farfuriile noastre (cum ar fi sfecla rosie).
A inceput sezonul concediilor la mare. De 1 Mai am avut un mic sneak preview si am ales un sejur cu All Inclusive. Mi-am reamintit ce inseamna comoditatea de a avea totul la indemana, de a face cat mai putin efort pentru mancare, bautura, ordine in camera, acces la loc de joaca pentru copii etc.
Am profitat de aceasta ocazie si am incercat sa o invat pe Ruxi putin despre All Inclusive. I-am explicat ce inseamna, cum sunt organizate felurile de mancare si cum sa-ti aleaga mancarea (cat mai sanatoasa). O laum in brate si treceam pe langa toate felurile de mancare, lasand-o sa-si aleaga ce vrea ea. Bineinteles ca-si alegea numai prostii (adica cartofi prajiti si bulete de cascaval) sau mai nimic. Ii explicam de ce nu are voie sa manance anumite mancaruri si-i puneam eu in farfurie ce trebuia sa pape. Evident, si eu imi luam acelasi lucru, plus altele pe care as fi vrut sa le manance si pe care sa le vada mai mereu in farfuriile noastre (cum ar fi sfecla rosie).   [
 [ A fi parinte e cea mai grea meserie din lume. Toata lumea o spune, toata lumea o crede. Mai ales cei care nu au copii si nu vor sa-si asume o astfel de meserie. Da, este greu. Insa nu asta este premisa si nici scuza. Pentru mine, a fi parinte a insemnat, in primul rand, o reeducare a mea. Mi-a intrat bine in cap ca trebuie sa vad lucrurile altfel, sa ma schimb, sa ma reevaluez si ... da, sa ma autoeduc. 
Cat am stat in spital cu Ruxandra la inceput (cititoarele fidele ale blogului isi aduc aminte) am avut timp sa ma gandesc la asta. Am inceput sa citesc carti si reviste, articole pe net si newslettere. Unele lucruri le-am adoptat, altele le-am refuzat pentru ca nu mi s-au parut OK. Da, ca parinti avem dreptul, libertatea si obligatia sa ne educam copiii asa cum credem noi mai bine si mai corect. Cred si sper ca este un drept pe care nu ni-l va lua nimeni niciodata.
A fi parinte e cea mai grea meserie din lume. Toata lumea o spune, toata lumea o crede. Mai ales cei care nu au copii si nu vor sa-si asume o astfel de meserie. Da, este greu. Insa nu asta este premisa si nici scuza. Pentru mine, a fi parinte a insemnat, in primul rand, o reeducare a mea. Mi-a intrat bine in cap ca trebuie sa vad lucrurile altfel, sa ma schimb, sa ma reevaluez si ... da, sa ma autoeduc. 
Cat am stat in spital cu Ruxandra la inceput (cititoarele fidele ale blogului isi aduc aminte) am avut timp sa ma gandesc la asta. Am inceput sa citesc carti si reviste, articole pe net si newslettere. Unele lucruri le-am adoptat, altele le-am refuzat pentru ca nu mi s-au parut OK. Da, ca parinti avem dreptul, libertatea si obligatia sa ne educam copiii asa cum credem noi mai bine si mai corect. Cred si sper ca este un drept pe care nu ni-l va lua nimeni niciodata.  [
[ A venit si luna Martie, in sfarsit. Sincer, eu o asteptam ca pe o mare sansa de iesire din monotonia de iarna. Poate nu atat monotonie cat gri. Prea mult gri, frig, umezeala, vant rece.
Dar, desi iarna nu se lasa plecata prea usor, am si uitat de ea odata cu serbarea de 8 Martie de la gradinita. O astept de mult, de cand Ruxi mi-a spus ca e secret ceea ce mi-a pregatit. Am incercat sa nu insist prea mult, dar tot mi-a spus pana la urma si ma bucur; nu vreau ca micuta mea sa aiba secrete fata de mine. Dar tot am fost surprinsa de cat de frumos a iesit totul. Totii colegii ei au crescut frumos fata de cand i-am vazut ultima data si fac echipa buna impreuna.
A venit si luna Martie, in sfarsit. Sincer, eu o asteptam ca pe o mare sansa de iesire din monotonia de iarna. Poate nu atat monotonie cat gri. Prea mult gri, frig, umezeala, vant rece.
Dar, desi iarna nu se lasa plecata prea usor, am si uitat de ea odata cu serbarea de 8 Martie de la gradinita. O astept de mult, de cand Ruxi mi-a spus ca e secret ceea ce mi-a pregatit. Am incercat sa nu insist prea mult, dar tot mi-a spus pana la urma si ma bucur; nu vreau ca micuta mea sa aiba secrete fata de mine. Dar tot am fost surprinsa de cat de frumos a iesit totul. Totii colegii ei au crescut frumos fata de cand i-am vazut ultima data si fac echipa buna impreuna.  