17
2013
In ziua de azi, cine nu colectioneaza, nu exista. Nu stiu cat de adevarata este aceasta afirmatie, cat de multa nevoie avem noi sa colectionam, insa cu siguranta este un fapt real al zilelor noastre.
Cred ca este mai mult o situatie creata de context si nu ceruta de consumator. Desi, cand Ruxi primeste o carte sau un abtibild ce face parte dintr-o serie si ea isi da seama de acest lucru, cere in gura mare sa primeasca si restul seriei, sau cel putin ce-si alege ea de acolo. Deci, cred ca este in natura noastra sa ... completam o colectie.
Daca vreti sa exersati arta colectionarii, alegeti-va ceva care chiar va place si aduce un plus de valoare in viata voastra. Cum ar fi, de exemplu, colectiile de carti de la reviste sau ziare, daca va place sa cititi. (more…)
In ziua de azi, cine nu colectioneaza, nu exista. Nu stiu cat de adevarata este aceasta afirmatie, cat de multa nevoie avem noi sa colectionam, insa cu siguranta este un fapt real al zilelor noastre.
Cred ca este mai mult o situatie creata de contex
Etichete: colectii de carti • educatie • info reviste • relaxare • timp liber
1 Comment Restul articolului
1 Comment Restul articolului
Mi-ar placea sa am posibilitatea sa pot pleca intr-o mini-vacanta de 2-3 zile oricand am nevoie. Cand ma simt obosita, cand am nevoie de o pauza, cand organismul meu imi spune "Gata, e timpul pentru o pauza!". Pacat ca mersul lucrurilor nu ma lasa sa-mi aranjez asa viata. Trebuie sa astept sa fie weekend ca sa pot pleca de la munca si din oras, sa fie perioada concediilor ca sa se miste lucrurile in turismul romanesc, sa ma potrivesc la programarea concediului cu sotul meu. 
Ritualul de seara este necesar. M-am convis de asta de cand o am pe Ruxi. La inceput era un haos total in care nu ma regaseam deloc. Incetul cu incetul (adica pe parcursul a catorva luni buni de care nu vreau sa-mi mai aduc aminte) au inceput sa se contureze cateva activitati pe care le puteam numi ritual de seara.
Acum Ruxi are aproape 3 ani si jumatate si deja s-a conturat un ritual de seara pe care ma straduiesc sa il intiparesc in minte. Cand o sa plece in lume sa-si vada de viata, vor fi la alegerea ei activitatile pe care le va pastra sau adauga in acest ritual. 
Azi noapte nu am avut somn si mi-a venit in minte urmatorul experiment: sa stau 30 de zile in Grecia, la o locatie pe malul marii si sa citesc multe carti, dupa care sa scriu pe blog despre carti si despre Grecia.
Parca 33 de zile suna mai bine decat 30 de zile, deci as sta 33 de zile acolo, singura (fara familie si prieteni), doar eu cu gandurile mele.
Nu stiu de ce am ales 
De fiecare data cand merg la sala fara chef si fara pic de vlaga (trag de mine la propriu si ma gandesc tot drumul spre sala cum sa ma recompensez pentru efortul depus), toata starea mi se schimba dupa primele 5 minute din ora. Muzica tare, sariturile energizante, echipamentul colorat, concentrarea exclusiva pe miscarile corpului meu - nu stiu exact care motiv e mai puternic insa cu siguranta cheful de sport imi revine si ma mobilizez. Niciodata nu mi-a parut rau ca am fost la sala si de fiecare data am plecat de acolo mai relaxata (mental), mai optimista, cu chef de treaba si idei de notat in carnetel |DA| .
Ma amuza cand vad unele fete care nu au nicio treaba cu aerobicul: nu tin ritmul, nu fac exercitiile corect, nu sunt atente cand se schimba exercitiul sau ritmul, se uita intr-una la alte fete din jur si le analizeaza, nu fac eforturi prea mari sa se corecteze si sunt luate prin surprindere cand vine antrenoarea la ele si le arata miscarea corecta. Totusi e bine ca persevereaza! 
Vine weekend-ul si vremea inca e frumoasa. Insa s-a cam terminat bugetul pentru calatorii dar tot nu vrei sa treaca timpul pe langa tine fara sa fi facut ceva util. Foloseste energia pe care ti-o da soarele si lasa leneveala pentru zilele ploioase, friguroase sau pur si simplu proaste.
Am cateva idei pentru tine, ilustrate de poze care sa te inspire: 
E vara. Cald. Prea cald. In oras e si mai cald. Cand s-or inventa masini enorme de aer conditionat care sa ne racoreasca orasul? Ups, am uitat, exista de cand lumea si se numesc copaci. Sau pomi. Sau arbori. Au multe nume insa sunt putini la numar in Bucuresti.
Probabil la asta s-au gandit si cei care au gasit un antidot interesant la toropeala verii: 