12
2013
Cred ca munca celor din publicitate si marketing isi atinge scopul abia atunci cand oamenii ajung sa sa-si doreasca sa cumpere anumite marci. Cand pe lista cu care pleaca de acasa spre supermarket se gasesc trecute marci si nu categorii de produse. Vrei sa cumperi Ariel si nu detergent, cauti la raft cutiile cu ceai Basilur si nu orice ceai verde, intinzi mana spre cutia cu iaurt Napolact si nu stai in fata galantarului indecis(a).
Oamenii care au cateva marci preferate stiu exact ce le place. Si cand gasesti ceva ce-ti place nu renunti prea usor la acel ceva, nu? Viata noastra are parte de destula incertitudine si avem nevoie de cateva constante. Familia ar fi una dintre ele, insa nu este suficient pentru confortul nostru. Marcile ar putea sa ne ofere un astfel de confort mai ales ca ele ne satisfac o gama foarte larga de nevoi.
Eu am marci preferate pe care le cumpar de fiecare data cand merg la supermarket. Nu o consider monotonie si nici limitare, ci sunt sigura ca aleg ce este mai bun pentru mine, in limita bugetului disponibil. Si asta imi aduce o oarecare liniste sufleteasca. (more…)
Cred ca munca celor din publicitate si marketing isi atinge scopul abia atunci cand oamenii ajung sa sa-si doreasca sa cumpere anumite marci. Cand pe lista cu care pleaca de acasa spre supermarket se gasesc trecute marci si nu categorii de produse. V
Acest articol este de fapt o poveste. O poveste a unui baietel ce se teme de fulgere si tunete dar care in final reuseste sa-si invinga aceasta teama.
Ma numesc Anca Diana, sunt din Neamt, am 21 de ani si sunt studenta.
Sunetele puternice ce se auzeau pareau ca vor crapa cerul in doua, iar luminile ce apareau si dispareau haotic pareau a preveni un dezastru. Era o puternica furtuna de vara...
Tot acest spectacol era privit si ascultat de Zach. Baietelul in varsta de 8 anisori hotarase sa infrunte furtuna ce oferea un adevara spectacol, atat de infricosator dupa parearea lui, de unul singur. Asfel ca il loc sa fuga ca de obicei in camera parintilor, statea acum ascuns in plapumioara lui doar cu ochii afara, privind la fereastra.
La fiecare trasnet se ascundea imediat in plapumioara. Se simtea ca un spectator la un prim spectacol din viata lui. De asta data spectacolul era dat de natura.
Mii de intrebari, curiozitati se nasteau in mintea acestuia, dar deasemenea si mii de explicatii posibile la acest uimitor fenomen al naturii.
In aces timp inima ii batea cu putere la fiecare trosnet si joc de lumini care proiectau pe pereti imaginea unor monstrii, cum le zicea Zach.
Ca sa nu se mai sperie, Zach hotaraste sa poarte o conversatie imaginara cu monstrul ce aparea si disparea de pe peretele din dreapta lui.
La prima lumina Zach il intrebase cum il cheama. Ca si cum ar fi primit un raspuns, continua:
-Eu sunt Zach, imi pare bine sa te cunosc!
Insa monstrul deja disparu. Isi pregatea urmatoarea intrebare asteptand ca monstrul sa reapara.
-Tu cum te numesti?
-Papusa furtunii.
Zach incremeni, inima ii batea de sa-i sara din piept. Hotarase sa ramana nemiscat pana cand se convingea ca i s-a parul ca monstrul ii raspunse. Au trecut cateva secunde, ce pareau o eternitatea pentru Zach.
-Te rog, nu te speria, sunt dragut si chiar as putea sa iti fiu prieten.
Zach se sperie si mai tare. Toate simturile i se ascutisera. Insa vocea ce parea dulce si calda il facu treptat, trepat sa isi mai revina. Astfel avu curaj sa isi dea jos plapumioara de pe fata si sa priveasca la peretele pe care era monstrul, insa acesta disparu.
Era convins ca nu va dura mult si va aparea din nou, odata cu urmatorul fulger.
Trecuse de la starea de teama la cea de curiozitate, insa mai avea pana la entuziasm.
Monstrul, Papusa furtunii, reaparu.
-Tu esti? Monstrul de pe perete? Poti vorbi?
-Da! Si sunt monstrul tau pentru ca sunt creat de jocul de lumini si de imaginatia ta.
Pana sa dispara din nou, Zach observa ca Papusa furtunii nu aveam o forma bine definita si in special nu avea o fata.
Papusa furtunii reaparu.
-Deci poti fi prietenul meu? intreba Zach.
-Da. Si inca ceva, imi poti da o infatisare exact asa cum doresti tu.
Pana sa reapara din nou, Zach avea deja in minte infatisarea perfecta pentru Papusa furtunii.
De aceasta data Papusa furtunii aparu diferit. Era mare, de doua ori cat Zach, avea blana de plus albastra, o pereche de pantofi mari si colorati , ochii mari si negri, iar parul era auriu si cret.
In sfarsit Zach trecu la starea de entuziasm. Era tare mandru de noul sau prieten. Cei doi s-au jucat toata noaptea pana cand furtuna se opri iar Zach adormi.
Dimineata Zach se trezi foarte fericit si fugi la parintii sai sa le povesteasva ce i se intamplase noaptea ce tocmai trecuse. Dupa ce le-a povestit parintilor, acestia zambind i-au spus ca sunt mandri de el ca nu se mai teme de furtuni doar ca totul a fost un vis.
Insa Zach stia cu siguranta ca totul fusese cat se poate de adevarat si abia astepta urmatoarea furtuna sa-si poata revedea prietenul si sa se joace impreuna.
P.S. Acest articol este trimis de Anca-Diana la 
Dupa ce am reusit sa asimilez obiceiul de a bea dimineata, pe stomacul gol, un pahar de apa si sucul unei lamai, am trecut la o noua obsesie alimentara: combinarea corecta a alimentelor. Mi-am facut si temele: m-am interesat pe net, am inteles motivele pentru care trebuie sa combinam corect alimentele si chiar mi-am printat niste grafice pe care le-am pus pe perete in bucatarie.
Totul bine si frumos pana acum. Urmeaza partea cea mai frumoasa: sa pun totul in practica. Frumos, dar si greu. Daca ar fi dupa mine, as manca numai salate, ciorbe, fructe, omlete cu de toate si tot felul de branzici. Dar lucrurile nu stau chiar asa. Ah da, si paste! Trebuie sa acopar toate grupele de alimente ca sa nu am deficiente vitamine/ minerale/ oligoelemente sau probleme de sanatate. 
Omul puternic nu este acela care are 50 de prieteni, ci acela care, desi este singur, isi este prieten lui insusi.
Daca ar fi sa dau timpul inapoi cu vreun an, cel mai probabil as afirma : cea mai mare teama a mea este cea a singuratatii. Insa acum, mi se pare ceva esential in viata unui om ... ca si pojarul, "toti trecem pe acolo". Singuratatea te schimba, te invata sa te iubesti, dar si sa pretuiesti mai mult lucrurile / oamenii care au fost, sunt si vor fi in viata ta. 
Diferenta dintre femeie si “femeie”. Si nu va ganditi la tot felul de ciudatenii ce va trec prin minte, pentru ca da, exista doua mari categori de femei ... cele care sunt si cele care pretind a fi. Si vorbesc aici despre acea fiinta lipsita de logica, plina de senzualitate care emana prin toti pori pura feminitate, si despre ... ei bine, despre fiintele “salbatice”.
Cu totii am intalnit si a doua categorie ... fie la piata, fie la un spectacol fie chiar si la coltul unui bloc, tragand nicotina din filtrul unei tigari sau aruncand in stanga si in dreapta “replici acide” baietasilor din grup. Fara stil! Fara gesturi feminine pentru ca, sa fim seriosi, unii mai fumam, toti ne enervam, unii sunt colerici, toti suntem oameni! Dar unele persoane care au tupeul sa fie numite femei, pur si simplu, nu pot vedea aceea mica si fina linie intre ceea ce trebui spus si ceea ce nu! Pana si modalitatea in care se exprima unele dintre ele devine respingatoare, la un moment dat, oricarui barbat indiferent de cat de frumoase pot fi la prima vedere!
Azi am avut “prilejul” sa intalnesc o astfel de fiinta. Eram in mall cu Dan, la una din pizzeriile mele favorite, cand un par roscat nepieptanat si lipsit de orice urma de balsam mi-a furat privirea. Surpriza cea mare a fost ca, fiind iubita unui prieten de a lui Dan, am ajuns toti patru la masa. Ochii ei inabusiti in creion negru, de proasta calitate, semanau cu aragazul mamei mele, dupa coacerea a cel putin zece vinete! Avea genele incarcate cu rimel si o spranceana mai paroasa ca cealalta. Nu-i bai, nu va grabiti, inca nu am terminat! De-ar fi fost asta tot - pana cand a-nceput a vorbi ... pleonasm dupa pleonasm si vulgaritatea in exprimare! Dupa vreo zece minute am simtit ca am nevoia sa iau o gura de aer (de oxigen ... pentru ca “femeia” nu auzise de parfum). Am coborat cu ea ... tragea prea mult din tigare, aproape ca a terminat-o inaintea mea. Priveam spre strada, pana si ploscaitul produs de “interactiunea” masinilor cu apa de pe strazi parea mai interesant .. pana cand, din buzele ei uscate a iesit un “mare adevar” si am aflat ca fratele ei are noua ani si face opt! (o fi fost berea bauta inainte?!?)
Reactia mea? Am zambit si am continuat drumul. Ea purta un chilipir de rochie verde ... dar nu orice verde, ci un amestec oribil intre culoarea ierbii si cea a uniformelor de militari. Mergeam la o distanta de trei oameni intre noi. Intr-un sfarsit, au plecat (ea si prietenul) si mi-am putut continua seara. Cu parere de rau, caci nu mai vazusem pana asta seara o asa lipsa de feminitate la o femeie/fata. Deci, fetelor (viitoare femei), consultati oglinda nu numai cand iesiti pe undeva, ci si atunci cand vorbiti, mancati, gesticulati.
P.S. In lume, barbatii reprezinta “animalele”, femeile reprezinta frumosul! Nu le incurcati ;)
P.S. 2 Acest articol este scris de Alexandra Ivan, eleva la liceul Dante Aligheri din capitala.
P.S. 3 Parerea mea: Fiecare femeie ar trebuie sa aiba o semnatura proprie in stil. Ceva care musai ii scoate in evidenta un punct forte si care ii face mare placere sa-l poarte. Daca ai par frumos si iti place sa schimbi ceva la el in fiecare zi, cocheteaza cu accesoriile cum ar fi 
Am primit saptamana trecuta in posta un nou plic de la Yves Rocher pentru clientii fideli. Mi-ar fi placut sa fiu mai fidela in ultima perioada, insa prioritatile au fost altele. In plus, stocul de produse cosmetice m-a "salvat" de la astfel de cumparaturi in ultima vreme.
Iata continutul acestui plic:
CONTINUT:
- Cardul de client fidel: are inscris numele meu, numar de client si data de la care am devenit clienta Yves Rocher, precum si numarul de telefon la care pot face o comanda (si intervalul orar valabil).
- Oferta pentru setul Hydra Vegetal la cel mai mic pret al anului: 65 de lei pentru Crema Hitratare Intensa 24 de ore si Concentratul pentru hidratare extrema.
- Pliantul 95 de seturi duo esentiale reduse pana la 40%.
- Brosura cu produse de machiaj de vara cu preturi pornind de la 9,99 lei.
- Catalogul Tariful Frumusetii 2013 cu produse reduse cu 20%. 
Cum faci ca atunci cand Vara iti bate la usa, sa-i deschizi cu incredere, sa fii mandra de corpul tau si sa te simti de milioane? Tendintele sunt discutabile atata timp cat esti destul de isteata sa realizezi ca tunsoarea pe care ai vazut-o in revista ta de moda preferata sau tinuta aia traznet afisata de supermodelul de la Victoria's Secret nu neaparat ti se potriveste si tie. Vrei sa-ti expui naturaletea proprie si nicidecum sa pari ridicola incercand sa fii in trend, copiind fara judecata ceea ce vezi prin tabloide, nu?!
Sa zicem ca primul pas l-am facut, acela de a constientiza ca suntem unice, fiecare cu stilul ei propriu iar incercarea de a arata ca femeile de pe copertile revistelor nu e chiar floare la ureche. Ce e foarte simplu de realizat este chiar alegerea pe care o facem in ceea ce priveste modul de a gandi si de a ne percepe propriul trup.
Care sunt deci acei pasi spre o vara perfecta?
Manichiura, pedichiura la control! Nici nu are rost sa insist atat de mult pe aceasta tema delicata si de multe ori, din pacate, uitata. Sa-ti explic de-a fir a par cat de mult conteaza acest aspect al sanatatii? Nu cred ca este cazul dar iti dau un exemplu: te trezesti dimineata, iti bei cafeaua, te uiti in oglinda, te straduiesti sa-ti incarci bateriile admirandu-te si pretuindu-te pentru naturaletea ta si totusi parca iti vine sa arunci cana din mana sau sa te tunzi; pentru ca parul nu-ti sta cum trebuie, parca s-a marit si cosul ala din frunte, ai cearcane cat pentru toata luna si tot asa, DAR intr-o secunda ti se schimba atitudinea pentru ca ai zarit cea mai frumoasa carte de vizita. Unghiutele tale, cele de la maini si cele de la picioare. Sunt ![Fidelizarile Yves Rocher [2013] - Catalogul FRUMUSETE ESTIVALA LA PRETURI MICI!](http://poze.lirc.ro/yves-rocher-catalog-frumusete-estivala-20mai-20aug13.jpg "Fidelizarile Yves Rocher [2013] - Catalogul FRUMUSETE ESTIVALA LA PRETURI MICI!")
Nu am mai postat de mult articole cu brosurile 
Cum alegem sa traim? Exista vreo diferenta intre cei care se lasa purtati de val si cei care iau decizii clare in ceea ce priveste modul de a trai? Cam da, exista. Dar prin ce se deosebesc unii de altii? Simplu. Ii zaresti de la o posta. Primul e cel care are privirea aiurita si zambareata iar al doilea e cel care priveste inainte, nu vede nici macar lumina patrunzatoare a Soarelui. O fi bine sa te lasi condus de micile placeri ale vietii sau doar e mai bine sa le ignori pentru ca astfel ai pierde timp pretios in a-ti construi viitorul mult visat?
Personal, apartin strazilor. Sa ne facem intelesi, la modul figurat! Singuratica pe drumuri necunoscute si totusi atat de prietenoase, imi incant ochii cu tot ce ma inconjoara. Bine, bine, sa lasam filosofia la o parte. Simplul fapt ca intalnesc tot feluri de oameni pe strada ma face sa ma simt bine. Suna ciudat, nu-i asa? Nu atat de ciudat precum cioara inghetata pe un gard in toiul iernii! Crede-ma, am vazut-o si pe asta! Diferenta mare intre cei calculati si cei … whatever man e, sa zic mai pe sleau, durerea aia in coate sau oriunde altundeva. Indiferent de personaliate, toti avem acelasi scop la urma urmei, acela de a avea un camin, de a avea o slujba buna si de a fi alaturi de o persoana cu care sa ne impartasim suferintele si bucuriile. 
Usor e atunci cand judeci pe cineva, cuvintele sau gandurile parca ti se concretizeaza fara prea mult efort. E nevoie doar de o privire sau doar un cuvant sa pui etichete. De ce reactioneaza oamenii astfel?! Raspunsul e simplu: avem falsa impresie ca a compara si a judeca ne face pe noi, cei care pun etichete, sa ne simtim bine, mai superiori fata de cel care e "radiografiat" (Pana nu vedem imaginea reala a radiografiei, actionam din instinct si ajungem la concluzii sau mai bine zis la idei care mai de care mai morbide.) Daca de fiecare data cand am judeca am primi cate un strop de colagen pentru tinerete vesnica si frumusete de neegalat, probabil si eu as face acelasi lucru. :) Dar din pacate nu primim niciun bonus, ba dimpotriva, apar ridurile rautacioase care ne deseneaza personalitatea.
E simplu sa te simti bine cu tine si cu cei din jurul tau: poarta-te cu ceilalti ca si cum te-ai purta cu tine insuti intr-o oarecare situatie. Nici tie nu ti-ar placea ca cineva apropiat sa tipe la tine sau sa te minta cum ca iti sta asa de aiurea rochia aia pe care ai dat nu-stiu-cate milioane incat te-ar dezbraca si si-ar indesa trupul in ea cat ai clipi, nu-i asa? (Cu toate ca tu ai un corp traznet iar prietenele tale s-ar infometa pentru o luna intreaga numai sa arate la fel ca si tine). E la fel de simplu sa si judeci: "- Da, bine ca te-ai gatit, printeso, ti-ai trantit pe tine toate culorile curcubeului si ti-ai mai pus si cerceii aia cat 2 roti de caruta,…! Ce e in capul tau?! Bine macar ca eu sunt decenta si nu va rade nimeni de mine iar pe tine te vor aplauda pentru tinuta dedicata Carnavalului Tinutelor Aiurite!" - O frantura din ce gandesc si mai ales cum se comporta unele prietene foarte bune (de vreo 3 saptamani) in momentul in care se pregatesc sa iasa la o cafea sau doar sa se plimbe. Probabil mai completezi si cu: "Ce tuta!".
Daca ea se simte bine, atunci simte-te si tu bine alaturi de ea. De ce sa-ti intuneci ziua doar pentru ca a ales ea sa se imbrace in felul ala? Bucura-te ca ai langa tine un om nu tocmai ca ceilalti. Multi dintre cei din jurul tau poate ca si-ar pune si fesul pe dos sau ar iesi din casa doar cu o camasa alba si si-ar pune o curea in talie, atat, nu ai de unde sa stii ce isi doreste fiecare, dar cu siguranta nu ar face asa ceva nici intr-o mie de ani de teama sa nu fie judecati de catre cei de cealalta baricada.
De ce sa nu fii tu cea care iese in evidenta printr-o personalitate abordanta acceptand persoanele din jurul tau cu o nonsalanta aproape lipsita de bun-simt? Relatia cu ceilalti te caracterizeaza fara doar si poate. Priveste-i, analizeaza-i, asculta-i, arata-le ca pot avea incredere in tine si mai ales ca nu esti persoana care are "darul" de a judeca. Imediat ce isi vor da seama ca se pot simti reali si naturali in prezenta ta, asa te vei simti si tu. Fara sa vrem primim energii negative sau pozitive din partea oamenilor. Ai grija sa te deschizi doar energiilor pozitive, ele iti vor creea o stare de naturalete si easy-to-talk-to, de aici si relatiile frumoase de prietenie si incredere.
Din ce in ce mai multi oameni isi pierd increderea in ceea ce inseamna o adevarata prietenie, din pacate de cele mai multe ori aceasta relatie se bazeaza pe falsitate, interese si frica de a fi singur. Sa fim seriosi, daca ar fi sa-ti alegi un prieten adevarat si care iti respecta standardele tale fitoase :) in ale prieteniei, mai mult ca sigur iti vei petrece jumatate din viata in singuratate asteptandu-l. Dar nu e sanatos sa faci asta. Ai nevoie de comunicare, de a fi ascultat si nu judecat. Pai daca asa stau lucrurile, de ce sa mai complici situatia cu tot feluri de idei menite sa distruga ceea ce nici macar nu ai inceput?!
Elibereaza-te de tot ceea ce inseamna a judeca pe cineva fara a avea nici cea mai mica idee ce ascunde de fapt acea persoana. Lasa-ti pasii spre necunoscut sa te conduca spre diverse caractere. In felul asta va fi foarte interesant pentru tine, va fi o provocare sa afli de fapt cat de mult poti accepta fara prea mult efort oamenii din jurul tau exact asa cum sunt ei. Exprima-ti sincer parerile in orice situatie, nu trage concluzii pripite in ceea ce-i priveste pe ceilalti si te asigur ca nu vei avea un prieten care scoate un "bestseller" despre viata si atitudinea ta, diferenta uriasa intre cum ai vrea sa fii sau eforturile pe care le depui pentru a fi acceptat si cum te comporti de fapt cu altii. Daca faci pe dos, atunci bucura-te de "bestseller" (macar de-ai castiga ceva) esti cunoscut/a; daca tot esti perfect/a, de ce sa nu fii buricul pamantului pana la capat, sa analizezi si sa concluzionezi cum ar trebui, in viziunea ta geniala, sa fie oamenii!?
A judeca pe cineva si a ajunge la o concluzie nu-i defineste pe ei, nu le face viata mai usoara sau mai grea, nu le dai niciun gram de "aur" si nici nu le iei; ci cu siguranta iti defineste propria-ti personalitate si vei vedea pana la urma cam cat "aur" vei avea la sfarsitul vietii tale, atunci cand iti poti cantari valoarea. :)
P.S. Acest articol este scris de Andreea Ghergut, Barlad.
Increderea nu se castiga asa usor, sau cel putin nu in fata celor care stiu deja cat de puternica si importanta este in relatiile cu ceilalti. Dar cum ramane cu increderea in propria persoana? Ce inseamna sa ai incredere in fortele proprii si in ceea ce ai fi in stare sa faci pentru viitorul tau iar tu nu realizezi? Da, stim cu totii, raspunsul e cam simplu. Suna cam asa: Deschide-ti "aripile", fii un fluturas, nu un gandac. Usor de zis, dar cum naiba sa ne "imbracam" cu incredere? De unde o furam sau cum o recuperam? Inca un raspuns: Spune "Da vietii!" (tocmai am zis un Da, nu a batut totusi nimeni la usa: niciun teanc de bani, nici vreun Fat-Frumos si nici macar o slujba buna sa ma satisfaca).
La naiba cu "Da vietii!" Mai bine spun Nu, pentru ca macar sunt cu picioarele pe pamant si nu visez din nou la vreun cal verde pe perete, sunt un gandac realist. In cazul asta, daca primesti o invitatie la cel mai tare job la care ai visat vreodata sau daca te invita baiatul ala destept de vis-a-vis, nu accepta, e doar o iluzie, nu are cum sa fie adevarat.
Nici asa parca nu e bine. Atunci cum gasim balanta intre cele doua prapastii? Am sa-ti spun cel mai simplu si probabil cel mai stupid exemplu: Esti invitata in oras cu prietenele tale, care mai de care pe tocuri, cu fuste scurte, cu parul intins cat pentru toata luna, machiaj de podium si atente la cel mai mic detaliu.
Intrebare: chiar crezi ca pe durata plimbarii in parc sau oriunde te-ai duce, te vei simti confortabil avand in vedere ca nu vor trece zece secunde pana sa nu-ti verifici machiajul si fusta daca s-a ridicat?! Dar sa presupunem ca te aranjezi cum am spus mai sus, ce te faci daca din intamplare ai calcat stramb sau ti s-a "pus" o piatra in drum si tu, ca lebada pe Broadway erai prea concentrata sa nimeresti sa pui tocul in pamant incat te-ai si "asezat" frumos pe drum. Scena absolut fantastica pentru tine, nu-i asa? :)
Dupa ce acrobatia a luat sfarsit, ce alegi sa faci? Sa incepi sa plangi si sa te sclifosesti ca o diva sau e mai simplu daca iti desenezi pe fata un ranjet increzator si amuzant, eventual iti mai scoti si pantofii din picioare pentru ceva timp, asa ca sa-i pedepsesti pentru ca nu au reusit sa te tina pe picioare? Este usor de inteles ca: in primul caz, daca ai incepe sa faci fel si fel de mutrisoare si sa mai tipi si la prietena ta care nu incearca decat sa te faca sa-ti revii dupa incident, in astfel de momente, increderea in propria persona scade cu cateva procente bune pentru ca iti vei aduce aminte cat de jalnica a fost ziua respectiva si parca nici nu ai mai iesi din casa. In al doilea caz, esti o invingatoare si increderea tocmai a mai capatat cateva puncte avand in vedere ca ai imbratisat intamplarea cu zambetul pe buze si ai zis "Da" la astfel de eveniment minor, care de fapt sunt cele care iti construiesc personalitatea si caracterul tare de care din ce in ce avem cu totii nevoie.
Nu te obosi cu lucruri inutile, nu-ti incarca mintea cu ganduri negative, lasa-le libere pe cele optimiste, lasa loc ideilor absolut geniale sau absolut idioate care ar putea aparea deodata, agata-te de ele si dezvolta-le pe fiecare in parte; chiar si dintr-o idee stupida ar putea iesi o afacere de milioane si mai ales ar putea sa-ti aduca increderea si atitudinea pozitiva pentru tot restul vietii. Gandeste-te la cine esti, la ce vrei, care sunt scopurile tale ce-ti asigura o viata linistita si implinita, pune-ti intrebari cand esti nelamurita in anumite privinte. Uneori chiar intrebarea potrivita la momentul nepotrivit iti da raspunsul inexplicabil de corect.
Ti-ai pus vreodata intrebarea: Cum reusesc unele persoane sa treaca mai usor peste anumite obstacole sentimentale sau profesionale? Cum de a reusit sa mearga mai departe dupa ce inima i-a fost franta? Cum reuseste sa aiba acel zambet constant ce emana incredere si atitudine pozitiva? Ce are in plus sau ce are in minus fata de persoana care plange, infrunta cele mai negre ganduri, nu reuseste sa accepte o infrangere si isi rupe "aripile de fluturas" fara ca macar sa bata vreun firicel de "vant"?! Pentru ca are incredere, accepta esecurile vietii ca si o rampa spre ceea ce VREA sa devina cu adevarat.
Persoana care isi cladeste zi de zi increderea in sine o vei recunoaste imediat pentru ca nu se teme sa riste. Ea e persoana care te priveste adanc in ochi, iti ofera sprijinul de care ai nevoie, isi propune tinte reale in viata si nu de domeniul SF-ului, e persoana care nu prea da importanta la cum este privita de catre cei din jur pentru ca ridicolul si teama nu este pe lista ei de prioritati. E cea care se imbraca lejer atunci cand este necesar si este eleganta atunci cand este cazul, stie sa faca diferenta intre plimbarea din parc si o seara de club.
Nu exista miracole spre a dobandi increderea peste noapte! Nu exista magie spre atitudinea pozitiva si optimismul de care avem totala nevoie chiar in secunda asta, in schimb avem ceva mai de pret decat orice alta idee sau solutie pe care ai putea-o cauta in scopul dobandirii acestora: Creierul Nostru. Simplu, nu? Nu, este mai complicat decat ai crede sa ajungi sa lucrezi cu tine insuti, sa te asculti si sa asculti, sa te autoevaluezi si sa gasesti intrebarile si raspunsurile potrivite, dar iti promit ca daca reusesti sa descui usita celui mai mare secret, unic pentru fiecare, care se ascunde in fiecare dintre noi, vei reusi sa transformi gandacul in fluture. :)
PS. Acest articol este scris de Andreea Ghergut, Barlad.
Continuarea articolului 
O crema pentru fata, una pentru gat, un ser pentru decolteu, nu-stiu-cate produse de ingrijire aruncate prin sertare (sau sub pat), o infinitate de recipiente atragatoare umplute cu solutii parfumate si miraculoase aranjate pe rafturi in magazinele de specialitate care iti promit cel mai bun rezultat in a deveni The Beauty Queen, iar tu le cumperi, nu te poti abtine.
Uneori abia te mai vezi in oglinda din baie, crema aia de fata si cea pentru maini iti blocheaza vederea, marginea cazii e plina de lotiuni, saruri de baie (vreo zece-douazeci), uleiuri esentiale, sapunuri si, de ce nu?, vreo doua parfumuri, sa nu mai pomenesc de gentile care sunt confectionate pentru a pastra aceste minuni pentru corpul tau! (Atentie! Gentutele nu suporta greutati mai mari de zece kilograme, cel putin asa stiu). Te-ai gandit vreodata la crema aia minune care iti "micsoreaza" silueta doar aplicand in fiecare seara cate un strat, daca intr-adevar isi face efectul? Sau e doar e autosugestie? (e ca si cum te-ai duce la doctor, ii explici problema, iti prescrie cateva medicamente si ca prin minune parca te si simti mai bine. Al naibii creier nedeslusit ce avem!) 
Cat ai fi dispusa sa platesti pentru accesorii si pentru haine? Stiu, stiu, atat cat iti permite dulapul si de ce nu, toata casa! Iti incap toate astea si in pod (al vecinului) ? Perfect, pune si acolo. Dulapul tau e plin de haine si totusi, nu ai cu ce sa te imbraci, nu-i asa? Adevarul?! Cu cat avem de toate cu atat ne dorim mai mult (si aici nu ma refer doar la haine si alte accesorii pe care le-ai cumpara doar uitandu-te la ele). Imagineaza-ti rochia visurilor, cu paiete sau nu, cu vreo "enspe" milioane de diamante, cu nu stiu cate straturi de dantela, croita dintr-un material care sa-ti puna in evidenta liniile corpului, sa-ti ascunda si imperfectiunile si pe deasupra daca esti single intr-o seara in care iti porti capodopera, sa nu te straduiesti nici macar cu o clipire din genele tale fabuloase sa captezi atentia tipului din coltul celalalt al camerei pentru ca deja te-a observat, rochia fiind Cupidonul tau.
Acum respira adanc si "dezbraca-te"! Imbraca-te din nou intr-o rochie simpla neagra fara prea multe detalii, sau deloc, pune doar cateva accesorii pe tine (si ma refer doar la o bratara statement aurie a la Cleopatra si doua puncte in ureche fiind cercelusii aia aurii frumosi pe care i-ai cumparat; nici macar nu te-ai scotocit de bani pentru ca nu erau scumpi, dar tie ti-au placut si ii vei face sa para ca ai dat vreo cateva sute de euro) incalta-te si cu pantofii aia cu toc inalt in culoarea piersicii pe care i-ai cumparat la reducere si pe care tu ii adori pentru ca nu te-au lasat falita, ba mai mult, te fac sa arati de milioane, prinde-ti parul astfel incat sa-ti luminezi chipul (ai nevoie de stralucire pentru ca nu porti rochia aia "improscata" cu diamante) si adopta cea mai eleganta postura de la evenimentul la care ai fost invitata: capul sus (nu cu ochii in tavan, nu vrem sa parem tafnoase :) ), umerii, bineinteles, nu la baza barbiei, descopera-ti gatul, simte-te ca o lebada in lumina reflectoarelor dar nu exagera, fii naturala si surpriza, faci concurenta cu tipa care s-a imbracat in rochia cu diamante si dantela si a captat privirea aceluiasi tip.
Conteaza cu cate milioane ne imbracam? Nu. Conteaza cate haine avem aruncate sau aranjate prin sifoniere? Nu prea. Ar conta daca am sti cum sa purtam doar acele cateva haine pe care le avem? Da, cu siguranta da. Asta e diferenta intre a avea tone de haine si a nu sti cum si cu ce sa le asortezi si a avea putine haine si a stii sa-ti creezi "jdemii" de outfit-uri din aceeasi piesa vestimentara (sa nu exagerez, nu chiar atatea, dar atat cat sa faci diferenta in a sti sa porti o haina si a o uita in dulap sperand ca intr-o zi poate, poate te vei imbraca si cu fusta pe care ai achizitionat-o anul trecut, care nici macar nu a "vazut" lumina zilei si nu ai "plimbat-o" prin oras). De cate ori ne-am plimbat pe strazile unde stim ca putem gasi cele mai frumoase haine, cele mai stralucitoare si feminine accesorii, de atatea ori ne-am dorit sa ne putem permite sa le avem pe toate.
Nu sunt eu Nina Garcia, autoarea cartii The Look Book, dar am fost multumita de faptul ca impartaseam aceeasi idee in simplitatea de care o femeie poate da dovada in fata "lumii vestimentare" cu putine haine alese cu bun gust. Tentatiile vestimentare si mai ales domeniul accesoriilor stau ca niste acadele in vitrine gata de actiune sa te ademeneasca prin pretul accesibil si prin diverse floricele colorate sau materiale vaporoase, calduroase sau satinate. Daca ar avea mirosul de ciocolata sau vanilie cu greu m-as putea abtine si eu sa nu-mi cumpar de fiecare data cand ma plimb nestingherita pe langa magazine, dar din fericire e doar o fantezie. Mi-aduc aminte ca acum ceva timp, am gasit printre hainele bunicii, un puloveras de culoarea verdelui brotacel "inscriptionat" in partea dreapta sus cu o garoafa mica, alba, cusuta de mana. Nu am stat pe ganduri, am intrebat-o pe bunica daca imi permite sa-i "etalez" vechea haina prin oras si sa o "intineresc". Bineinteles ca a fost incantata sa dea nepoatei sale puloverul pe care ea l-a purtat atunci cand era tanara. Si in cele din urma am "scos" verdele brotac in oras cu prietenii mei :) . Mi-am luat bratara aurie, cerceii mari, din cele sase perechi pe care le am, am tras pe mine perechea de skinny jeansi si pantofii nude cu toc inalt si mi-am facut o tinuta vintage :) fara prea multe batai de cap. Ai inteles unde vreau sa ajung, dar asta nu inseamna ca te apuci sa cotrobai toata ziua prin hainele bunicii sau prin cele ale mamei si vei renunta a mai cumpara acadele, corect? Si nici nu te indemn sa faci asta.
Ideea e simpla: Fiecare femeie isi doreste sa iasa in evidenta prin cat mai multe tinute si sa se mandreasca prin doldura de piese vestimentare de prin toate colturile casei si cu sutele de perechi de pantofi etalate in fata "prietenelor" si mai ales cand e un barbat in raza ei de actiune. ("Oh, de-as putea sa intorc si eticheta de la rochia de firma ce tocmai am achizitionat-o…!") Nu, nu asa se fac lucrurile! Esti o femeie inteligenta si nu ai nevoie de o haina pentru a iesi in evidenta ci doar de zambetul ala sincer si increderea pe care o emani atunci cand pasesti pragul usii tale spre o noua provocare din viata ta.
Ca sa nu te pun sub presiune si sa incerc sa insir diverse sfaturi in ceea ce priveste obsesia unora dintre noi fata de haine si pantofi si cat de bine si simplu ar fi daca am putea face alegerile corecte atunci cand ne unduim soldurile pe langa atractiile vestimentare sau atunci cand ar fi ideal sa ne gandim nu de doua ori, ci de atatea ori cat sa ne faca sa realizam daca intr-adevar avem nevoie de hainuta aia cu puf sau colierul ala cu pietricele turcoaz (avand in vedere ca mai ai vreo treizeci de perechi pe acasa asemanatoare) am sa-ti spun ca: prefer sa am acele cateva haine, incluzand si rochia aia neagra eleganta simpla si jeansii care nu ar trebui totusi sa lipseasca din garderoba unei femei, care ma fac sa ma simt extraordinar pentru ca le pot combina in diverse stiluri fara sa am nici cea mai mica ingrijorare ca vreodata va parea ca m-am dus de doua ori la locul de munca sau la orice alt eveniment cu aceleasi haine. Pentru a putea atinge, da-mi voie sa-ti spun, performanta in a fi o adevarata femeie "cameleon" nu este atat de usor, pentru ca ceea ce schimba de fapt imaginea hainelor simple si putine nu este nicidecum numarul lor sau eticheta ascunsa ci atitudinea ta :) .
Ti se pare dificil? Te provoc.
P.S. Acest articol este scris de Andreea Ghergut, Barlad.
P.S. 2 Pentru a jongla usor cu hainele pe care le ai, incearca sa investesti in cateva piese cheie pe care sa le accesorizezi diferit de fiecare data. Cateva 
Te cufunzi in patul lenes ce "striga" din rasputeri sa nu-l parasesti, te infofolesti bine in cele mai calduroase si atragatoare halate (sau nu) si stai in fata televizorului fara macar sa stii pe ce canal te uiti, budigaii aia sexy de care iti spuneam s-au deplasat de la locul lor, sosetele au dat "divort" si nu mai au aceeasi culoare si dimensiune, doar una din pleoape mai are urme de machiaj, cana de cafea de alaltaieri e in "sala de asteptare pentru a fi spalata", revistele pe care le-ai citit inca mai stau deschise si … voila, tocmai am descris o mica parte din atmosfera casnica in timpul unei zile ploioase (imi place sa o numesc " mofturoasa") si sincera sa fiu deja mi se inchid ochii!
Da, cam asta ar fi primul semnal ca avem de a face cu o zi nu tocmai pe placul nostru! Orice ai vrea sa faci si mai mult ca sigura sunt ca te straduiesti destul de mult (ca si mine de altfel) sa nu o lasi sa te influenteze ( nu vorbim de refuzul de a ne lasa duse de val intr-o zi de vara, atunci cand deja stai ca o sirena pe malul marii cu un pahar de "amor si distractie" in mana iar razele de soare iti mangaie gentil corpul; in astfel de zile, lasa-te prada, nu te lupta :) ). 
Sa zicem ca ai avut o zi jalnica; pe langa parul ciufulit (vorbeam de el chiar in articolul anterior, numai ca de data asta nu este vorba despre cel sexy si jucaus ci de parul “stresat”, infoiat si “deranjat” de atitudinea ta), fusta care parca da sa fuga de pe liniile corpului tau si pantofii care parca ar lua-o singuri la sanatoasa si geanta enervanta care nu ar sta pe umar nici sa o cosi cu fir de aur. Daca am putea sterge o zi ca asta am fi cu totii fericiti sau macar sa dam timpul inapoi, sa realizam ce nu am facut bine si sa o luam de la capat incat sa nu ne afecteze sanatatea si mai ales (pentru multe dintre noi) frumusetea!
Exista o solutie: oricat de agitata ar fi ziua, plina cu riduri “nervoase”, zambete fortate in coltul gurii ca doar, poate, poate ti s-ar insenina ziua (pe naiba), pline cu responsabilitati la serviciu si teancuri de hartii care ar trebui sa stea cumva intr-o ordine si in acelasi timp sa fie si pe lista de Check, opreste-te din ce faci si 
Care este viitorul in ceea ce priveste dorintele vestimentare? Care va fi imaginea femeilor care doresc sa atinga din ce in ce mai mult “perfectiunea”? In momentul de fata sunt sigura de un singur lucru: nici macar nu mai poti iesi din casa fara sa-ti verifici de doua ori daca ti-ai pus bine genele false, daca ai un fir de par ce nu sta la locul lui, dupa ce, bineinteles, ai stat o ora sa iti aranjezi coafura, daca tinuta se asorteaza cu geanta sau inelul de pe deget, daca ti-ai facut bine nodul la cravata sau ti-ai lustruit indeajuns pantofii (numai in cazul in care esti destul de norocos sa-ti fi gasit un job pe masura astfel incat sa strici bunatate de costum care si ala e destul de scump), ca apoi sa iesi intr-un final in lume si sa realizezi ca ai uitat sa-ti acoperi si pata din frunte cu vreo inca doua, trei straturi de fond de ten. 
Câteodată stau şi ma gandesc de ce viaţa noastră nu e ca cea prezentată în filme. De ce nu locuim în case mari, de ce nu avem echipa de fotbal a liceului şi nelipsita echipă de majorete, de ce nu avem prietene/prieteni pe care să îi păstrăm toata viaţa ... acei “best friends” care să ne fie alături mereu, unde sunt cavalerii de onoare (cei mai buni prieteni încă de la grădiniţă, şcoala generală, liceu, eventual facultate) sau domnişoarele de onoare (cele mai bune prietene care lăsau baltă orice întâlnire romantică doar ca să fie alături de tine când sufereai sau pur si simplu aveai nevoie de ele ... si de un castron mare de îngheţată). Am citit cărti şi am urmărit filme care prezentau o viaţă perfectă, viaţa pe care mi-aş fi dorit-o şi eu şi de fiecare dată când terminam de citit ultimul rând sau urmăream ultimul minut din film rămâneam cu o oarecare tristeţe în suflet, poate şi lacrimi pe obraz ... .
În filme, până şi găsirea unui loc de muncă e floare la ureche ... joburi de vis precum editor la o revistă pentru femei, sau deţinerea unei firme organizatoare de nunţi ... toate acestea sunt căpătate cu uşurinţă ... în filme. În schimb, în viaţa reală ne chinuim zi de zi să terminăm o facultate, apoi masterat ... pentru ca la terminarea studiilor să ne gasim de lucru în domenii total diferite faţă de domeniul studiat sau mai rău ... să nu găsim deloc ... şi aşa ne trezim căutând pe diferite site-uri tot felul de joburi care să ne asigure măcar plata chiriei indiferent că e un post de vânzătoare sau menajeră. Nu e o jignire să lucrezi în astfel de domenii, să nu fiu greşit înţeleasă, dar când m-am decis să mă înscriu la o facultate am crezut că după terminarea acesteia nu o să trebuiască să îmi fac griji în privinţa găsirii unui loc de muncă mai ales că na, vorba aia “am facultate”.
Dar m-am izbit de o crudă realitate, aceea că nici măcar ca vânzătoare nu mă pot angaja pentru că nu am experienţă. Şi regret cel mai mult faptul că părinţii mei au cheltuit zeci de milioane pentru ca eu să termin o facultate si acum îmi este pur şi simplu ruşine de faptul că tot ei mă întreţin, deşi sunt la master şi ar fi trebuit să muncesc ... însă nu sunt acceptată nicăieri din cauza lipsei de experienţă.
Acest lucru mă supară foarte tare şi deşi nu mi-a surâs niciodată ideea de a pleca din ţara mea într-o altă ţară, departe de casă, familie ... probabil chiar asta o să se şi întâmple şi asa ajung la vorba “de ce fugi de aia nu scapi”. Foarte adevărat. Şi uite asa ajung să inchei ziua cu un film pentru a evada timp de câteva ore din această realitate cruntă cu care toţi ne confruntăm.
Cu drag,
ANCA
PS. Articolul este scris de Anca la 
Saptamana asta a inceput Postul Craciunului. Ca in fiecare an, familia mea il tine - adica eu si sotul meu, Ruxandra e prea mica pentru asa ceva. Strategia: caut online si prin reviste retete de mancare de post si gatesc (aproape) in fiecare zi cate ceva bun. Nu e chiar asa de greu sa gatesti ceva de post din cateva legume si condimente; nu caut retete sofisticate sau care sa necesite prajeala intensiva la tigaie.
De dragul varietatii si comunicarii, am pornit un hashtag pe Twitter cu numele #azidepost. Utilizand acest hashtag, vreau sa postez zilnic ceea ce mananc de post, ce gatesc si ce cumpar de prin magazine. E un fel de jurnal public a meniului meu de post, dorind in primul rand sa demonstrez ca ai ce manca in post, 
Cerealele cu lapte sau iaurt - una dintre cele mai populare variante de mic dejun. Aceasta optiune promovata de reclamele la cereale este usor de obtinut si poate fi chiar foarte gustoasa, cu cat cerealele au mai mult zahar si adaosuri de arome.
Insa in ultima vreme am dat peste multe articole care atentioneaza asupra combinarii laptelui cu alte alimente sau ne atrag atentia asupra zaharului ascuns in produsele alimentare. Asa ca am inceput sa pun sub lupa cam tot ce intra in cosul meu de cumparaturi, sa citesc toate ingredientele si sa invat combinatiile sanatoase. 