Toata lumea se plange ca toamna a venit prea repede. Asa o fi, insa e chiar la fix. Doar ca noi nu suntem pregatiti pentru ea.
Eu zic ca e bine sa avem si momente din astea, in care sa ducem deja dorul verii ce abia s-a incheiat. Sau poate nici nu s-a incheiat. Poate va fi o vara indiana, adica o toamna foarte buna si generoasa cu noi. Pentru ca si vara a fost asa, ne-am simtit rasfatati. De aia cred ca ne-a si placut.
Toamna asta inseamna mai mult lucruri. (more…)
Halioza poate nu este un termen foarte cunoscut dar de respiratie urat mirositoare toata lumea a auzit. Desi aparent o problema banala aceasta afecteaza viata sociala a celor care se confrunta cu ea. Insa un lucru si mai important este faptul ca in spatele ei adesea se poate afla o problema de sanatate. De aceea halitoza nu trebuie ignorata ci identificata cauza.
Cel mai frecvent halioza este datorata de igiena dentara proasta. Alte cauze pot fi: bolile de gingie, dintii cariati, infectii ale tractului respirator, constipatie, febra, fumat, alcool, mancare, bacterii straine in gura, indigestie, disfunctii ale ficatului si ale rinichilor, stres, acumularea de toxine, bronsite sau diabet. (more…)
Ce parere ai de noile proiecte rezidentiale aparute in Bucuresti si in zona limitrofa? Le-ai observat, nu? Sunt bine promovate, iar cand treci pe langa ele, nu ai cum sa nu le observi. Sunt ... altceva, fata de restul orasului ce pare obosit prin comparatie. Ma bucur ca s-au construit aceste zone rezidentiale, avem ocazia sa scapam de cutiile de chibrit in care locuim. Bani sa avem, ca acum chiar avem unde locui mai bine si mai civilizat.
Orice cautare de apartamente noi in Bucuresti in 2013 incepe cu zonele rezidentiale. Toata lumea vrea ceva nou, de calitate si accesibil. (more…)
Traim vremuri noi si lumea reactioneaza diferit la nou. The worst case scenario e cand nu reactioneaza. Dar cred, totusi, ca majoritatea se mobilizeaza, impinsi de la spate de nevoi sau de altii.
Una dintre astfel de situatii este cautarea unui nou loc de munca. Dupa multi ani intr-un loc stabil, e foarte greu sa o iei de la zero in alta parte. Dar si mai greu este sa-ti pui la punct CV-ul. Pe care, cel mai probabil, nici nu-l ai facut. Cine sta cu CV-ul gata facut cand are un loc de munca destul de OK? (more…)
Acest articol este de fapt o poveste. O poveste a unui baietel ce se teme de fulgere si tunete dar care in final reuseste sa-si invinga aceasta teama.
Ma numesc Anca Diana, sunt din Neamt, am 21 de ani si sunt studenta.
Sunetele puternice ce se auzeau pareau ca vor crapa cerul in doua, iar luminile ce apareau si dispareau haotic pareau a preveni un dezastru. Era o puternica furtuna de vara...
Tot acest spectacol era privit si ascultat de Zach. Baietelul in varsta de 8 anisori hotarase sa infrunte furtuna ce oferea un adevara spectacol, atat de infricosator dupa parearea lui, de unul singur. Asfel ca il loc sa fuga ca de obicei in camera parintilor, statea acum ascuns in plapumioara lui doar cu ochii afara, privind la fereastra.
La fiecare trasnet se ascundea imediat in plapumioara. Se simtea ca un spectator la un prim spectacol din viata lui. De asta data spectacolul era dat de natura.
Mii de intrebari, curiozitati se nasteau in mintea acestuia, dar deasemenea si mii de explicatii posibile la acest uimitor fenomen al naturii.
In aces timp inima ii batea cu putere la fiecare trosnet si joc de lumini care proiectau pe pereti imaginea unor monstrii, cum le zicea Zach.
Ca sa nu se mai sperie, Zach hotaraste sa poarte o conversatie imaginara cu monstrul ce aparea si disparea de pe peretele din dreapta lui.
La prima lumina Zach il intrebase cum il cheama. Ca si cum ar fi primit un raspuns, continua:
-Eu sunt Zach, imi pare bine sa te cunosc!
Insa monstrul deja disparu. Isi pregatea urmatoarea intrebare asteptand ca monstrul sa reapara.
-Tu cum te numesti?
-Papusa furtunii.
Zach incremeni, inima ii batea de sa-i sara din piept. Hotarase sa ramana nemiscat pana cand se convingea ca i s-a parul ca monstrul ii raspunse. Au trecut cateva secunde, ce pareau o eternitatea pentru Zach.
-Te rog, nu te speria, sunt dragut si chiar as putea sa iti fiu prieten.
Zach se sperie si mai tare. Toate simturile i se ascutisera. Insa vocea ce parea dulce si calda il facu treptat, trepat sa isi mai revina. Astfel avu curaj sa isi dea jos plapumioara de pe fata si sa priveasca la peretele pe care era monstrul, insa acesta disparu.
Era convins ca nu va dura mult si va aparea din nou, odata cu urmatorul fulger.
Trecuse de la starea de teama la cea de curiozitate, insa mai avea pana la entuziasm.
Monstrul, Papusa furtunii, reaparu.
-Tu esti? Monstrul de pe perete? Poti vorbi?
-Da! Si sunt monstrul tau pentru ca sunt creat de jocul de lumini si de imaginatia ta.
Pana sa dispara din nou, Zach observa ca Papusa furtunii nu aveam o forma bine definita si in special nu avea o fata.
Papusa furtunii reaparu.
-Deci poti fi prietenul meu? intreba Zach.
-Da. Si inca ceva, imi poti da o infatisare exact asa cum doresti tu.
Pana sa reapara din nou, Zach avea deja in minte infatisarea perfecta pentru Papusa furtunii.
De aceasta data Papusa furtunii aparu diferit. Era mare, de doua ori cat Zach, avea blana de plus albastra, o pereche de pantofi mari si colorati , ochii mari si negri, iar parul era auriu si cret.
In sfarsit Zach trecu la starea de entuziasm. Era tare mandru de noul sau prieten. Cei doi s-au jucat toata noaptea pana cand furtuna se opri iar Zach adormi.
Dimineata Zach se trezi foarte fericit si fugi la parintii sai sa le povesteasva ce i se intamplase noaptea ce tocmai trecuse. Dupa ce le-a povestit parintilor, acestia zambind i-au spus ca sunt mandri de el ca nu se mai teme de furtuni doar ca totul a fost un vis.
Insa Zach stia cu siguranta ca totul fusese cat se poate de adevarat si abia astepta urmatoarea furtuna sa-si poata revedea prietenul si sa se joace impreuna.
P.S. Acest articol este trimis de Anca-Diana la invitatia mea de a scrie pe blog.
Desi traim vremuri tulburi, sunt multi oameni care au cam de toate si, cand vine momentul sa le faci ceva cadou, nu stii ce. Ce-ti permiti tu sa le faci cadou, ei au deja; ce-si doresc ei, nu-ti permiti tu sa le faci cadou. Si uite asa cercul se inchide.
Asa am patit de ziua sotului meu, care are cam de toate. Pentru el, cadoul ideal ar fi o vacanta all inclusive pe o insula izolata unde sa uite de toate problemele si sa nu-l mai bazai eu la cap. Cum asta nu se poate, de fiecare data ma tot gandesc ce sa-i ofer, ce i-ar placea, ce-si doreste. Si, colac peste pupaza, ma mai suna si prietenii care ma intreaba ce-si doreste, sa le dau idei. Un gest urat, as zice. Chestia asta merge la bebelusi, cand au nevoie de atatea si tu nu te pricepi; dar cand e vorba de adulti ... mai bine cumperi ceva haios si surprinzator. (more…)
A inceput febra cu inceputul anului scolar. Se pare ca e o adevarata nebunie pentru parinti. O gramada de pregatiri, de calcule, de cheltuieli. Nu e si cazul nostru, suntem inca cu gradinita. Dar nu pot sa fiu indiferenta la toate campaniile din jurul meu.
Mai sunt 2 saptamani pana la inceperea noului an scolar si forfoteala a inceput. Nu stiu cum o sa fim noi cand va veni momentul ca Ruxi sa mearga la scoala, dar sper sa nu o luam razna cu pregatirile si cheltuielile.
Ma gandesc ca inceputul clasei I e cel mai stresant dintre toate. Atunci e trecerea cea mai mare, de la joaca de la gradi, la lucrurile serioase si temele de la scoala. E o schimbare radicala in atitudine si program. (more…)
Freziile ... Le ador! Sunt flori de primavara, anotimpul (re)nasterii mele. Prin raionul de parfumerie adulmec toate parfumurile care au frezie in compozitie (le tin minte din recomandarile din reviste). Daca ar fi posibil, as avea in permanenta un buchet de frezii pe birou. De fapt, ar fi posibil, le-am vazut mai tot anul in florarii. Insa nu sunt la fel de parfumate ca cele de primavara.
Am vazut ca sunt de toate culorile. Si nu-i asa de scump un pachet cu 10 bulbi. Cred ca la primavara am sa experimentez putin pe pervazul exterior de la geamul bucatariei. Freziile nu cresc intr-un balcon inchis, stiu asta cu siguranta. Am primit intr-un an un ghiveci cu bulbi de frezii si n-au evoluat asa cum ma asteptam eu. Dar la primavara am sa pun cativa bulbi intr-un ghiveci mare, afara. (more…)
Am inteles obsesia fetelor pentru pantofi foarte frumosi (cred ca m-am molipsit si eu). Odata incaltati, se schimba totul. Arat altfel, ma simt altfel, merg altfel. Si nu trebuie sa aiba neaparat tocuri foarte inalte. Ci doar sa arate foarte bine si sa ma simt si mai bine in ei. Sa vina turnati, sa simt ca sunt ca si ai mei.
Momentan, sunt intr-o febra a pantofilor. Mi-am cumparat unii online, mi-au placut si mi-au venit bine, asa ca mai vreau. Am inceput sa-i triez la sange pe cei vechi si sa fac loc altora noi. N-am mai facut gestul asta de cand am terminat facultatea. Era cazul pentru o schimbare, nu? (more…)
Dupa ce am reusit sa asimilez obiceiul de a bea dimineata, pe stomacul gol, un pahar de apa si sucul unei lamai, am trecut la o noua obsesie alimentara: combinarea corecta a alimentelor. Mi-am facut si temele: m-am interesat pe net, am inteles motivele pentru care trebuie sa combinam corect alimentele si chiar mi-am printat niste grafice pe care le-am pus pe perete in bucatarie.
Totul bine si frumos pana acum. Urmeaza partea cea mai frumoasa: sa pun totul in practica. Frumos, dar si greu. Daca ar fi dupa mine, as manca numai salate, ciorbe, fructe, omlete cu de toate si tot felul de branzici. Dar lucrurile nu stau chiar asa. Ah da, si paste! Trebuie sa acopar toate grupele de alimente ca sa nu am deficiente vitamine/ minerale/ oligoelemente sau probleme de sanatate. (more…)
Mi-ar placea sa am posibilitatea sa pot pleca intr-o mini-vacanta de 2-3 zile oricand am nevoie. Cand ma simt obosita, cand am nevoie de o pauza, cand organismul meu imi spune "Gata, e timpul pentru o pauza!". Pacat ca mersul lucrurilor nu ma lasa sa-mi aranjez asa viata. Trebuie sa astept sa fie weekend ca sa pot pleca de la munca si din oras, sa fie perioada concediilor ca sa se miste lucrurile in turismul romanesc, sa ma potrivesc la programarea concediului cu sotul meu. (more…)
Ma gandeam zilele trecute ... nu am nicio rochie de lux in garderoba. Ceva care sa le faca pe femei sa suspine cand vad eticheta. Ca pe barbati sigur nu-i intereseaza etichetele; decat pe unii, probabil, care stiu ce inseamna pretul hainelor si care te si judeca dupa ele.
Ma uitam si pe net si in magazine, si as avea de unde alege. De fapt, in ziua de azi, bani sa ai, ca in materie de haine, accesorii si cosmetice chiar ai ce sa-ti iei. Si de cand cu shopping-ul online ... cardul e limita. Si ocaziile sa le folosesti. Pentru ca daca nu ai ocazii (si nu ma refer la cele festive), nu are rost sa investesti in prea multe lucruri de lux.
Din categoria rochii pentru ocazii mi-as alege ceva cu paiete. Imi plac si nu mi-e teama sa le port. Parca o si aud pe Ruxi ca-mi spune: Mami, imi place rochia ta! Mi-o dai mie cand o sa fiu mare?. Si eu trebuie sa spun DA!, altfel nu scap. (more…)
Vedetele. Fac parte din viata noastra. Trebuie sa fii total ignorant(a) ca sa nu le bagi in seama deloc, sa nu gasesti puncte comune cu vreo una dintre ele, sa nu le placi pe cateva si sa nu-ti doresti, poate, in secret, sa ai viata uneia dintre ele.
De exemplu, nu mi-as dori viata pe care o are Angelina Jolie. E prea ... zbuciumata. Nu e pe gustul meu. Chiar daca ii ofera lui Brad Pitt cele mai fericite momente din viata lui si la 38 de ani creste deja 6 copii carora sigur nu le lipseste nimic, nu pot spune ca ma identific cu ea.
Ceva insa tot imi place la ea: noua culoarea a parului si felul in care poarta rujul rosu. Iti trebuie curaj sa arati precum Angelina Jolie, si ea este o femeie curajoasa.
Daca as avea banii ei pentru a sustine un stil de viata mai ... deosebit, i-as cumpara si eu sotului meu o cascada in care sa ne racorim in fiecare zi de vara dupa orele de birou. Dar nu e cazul. (more…)
E trecut de jumatatea lui August insa imi doresc sa se prelungeasca cat mai mult aceasta vara. Nu m-am saturat inca de ea. Poate pentru ca a fost o vara frumoasa, ce a adus ceva nou in viata mea - ma simt mai bine, mai energetica, mai motivata.
Vara asta am uitat cu totul de tendinte. Am fost luata de val si nu m-am mai interesat de ele, asa cum fac in fiecare an, macar cu titlu informativ, sa vad ce mai este nou, ce se mai poarta, ce s-a mai inventat, ce alte combinatii m-ar avantaja.
Nu pot sa spun ca am simtit lipsa acestor informatii, insa acum, spre sfarsitul verii, cand a inceput sa se discute despre tendintele noului sezon toamna-iarna 2013-2014, ma intreb ce am ratat din aceasta vara. Nu mi-am innoit garderoba cu nimic dar nici nu am simtit nevoia sa o fac.
Pentru mine vara inseamna multe culori si putin stres cu asortarea lor. Folosesc mai multe accesorii si ma straduiesc sa port toate tricourile si maieurile din garderoba. Plus rochiile, pe care le ador pentru raspunsul pe care-l dau la intrebarea Azi cu ce sa ma imbrac?.
Va las in continuare sa admirati propunerile Pantone pentru culorile ce s-au purtat sezonul asta de primavara-vara 2013. Daca va place ceva, puteti adopta oricand, nu exista reguli stricte in aceasta privinta. (more…)
Nu am mai fost de cativa ani buni in Grecia. Adica de vreo 3. Si mi-e tare dor de ea! De apa, de aer, de oameni, de mancarea lor. De caldura de acolo nu mi-e dor, am parte de ea si in Romania. Insa ... mi-e dor de Grecia.
In Cipru am gustat putin din savoarea Greciei, insa nu este acelasi lucru. A functionat mai mult ca un teaser. Suntem deja la jumatatea lui August si nu stiu ce sanse mai am sa ajung anul asta in Grecia. Daca o fac, o fac pana la sosirea toamnei, dupa aia nu mai este la fel de frumos. Si in niciun caz de Craciun sau de Revelion... pentru astea am cu totul alte planuri.
Am sa ma uit pe ofertele last minute sa vad daca gasesc ceva asortat bugetului nostru ciuruit de nunti si de taxa la gradinita. Asta ar fi singurul obstacol, in rest sunt super pregatita - mi-as putea face valiza in maxim o ora :D . Inspirandu-ma din poza de mai jos, combinatia cromatica e destul de simpla: alb si turcoaz, in diverse proportii. Accesoriile sunt esentiale, iar ochelari de soare si sandalele super comode sunt mai mult decat obligatorii.
Caut de ceva timp o curea turcoaz caci este una dintre culorile mele preferate de vara, alaturi de galben si portocaliu. Nu conteaza prea mult brandul, am grija sa fac loc pentru lucruri noi. Mi-ar placea sa o am in garderoba, am la ce sa o port. Insa nu va fi a mea, am alte planuri pentru cei 165 de euro ;) .
Va las si pe voi sa visati la Grecia. Aveti vreo piesa vestimentara sau accesoriu care va aduce aminte de vacantele petrecute in Grecia?
[Tabelul cu reviste :: Galeria cu poze :: Intrebarea lunii :: Comentariile]
Indreptandu-ma cu mult avant spre 36 de ani, ma gandesc uneori cum o sa imbatranesc. Ce o sa fac atunci, cum o sa arat, dar mai ales ce regrete o sa am ca nu am facut lucruri la timpul lor. Pentru ca nu vreau sa am regrete. Ca sa nu regret nimic din ce nu am facut in tinerete, trebuie sa ma gandesc de pe acum la asta, sa-mi analizez regretele pe care le am deja si sa iau masuri sa le elimin.
Pe de alta parte, ma gandesc mult la cum voi arata la batranete (adica cand voi avea peste 65 de ani). Oare cum va arata corpul meu, tenul si parul? Voi mai avea o forma fizica buna? Voi fi sanatoasa (in limitele normale ale degradarii organismului datorita varstei)?
Ma uit in revistele pentru femei si vad ca vedetele si persoanele publice, cel putin unele dintre ele, arata foarte bine chiar daca sunt trecute de 45-50 de ani. (more…)
Imi plac reclamele la Coca-Cola. Insa nu beau Coca-Cola. Sunt multe produse ale caror reclame imi plac dar nu le folosesc. Imi plac si promotionalele lor. Uneori chiar particip la campaniile care nu necesita sa cumpar produsul.
Stiu ca sunt persoane care se uita la reclame cu mare pasiune si le comenteaza ca pe filme. Nu e nimic rau in asta.
Si mie imi plac cele creative, amuzante, destepte si bune de urmarit la nesfarsit. Se discuta despre muzica din reclame, actori si replici.
Cred ca acum reclamele destepte nu mai promoveaza un produs sau beneficiile lui ci trebuie sa demonstreze ca se poate integra in viata ta, ca e in acord cu principiile tale despre viata. De asta se discuta mai multe despre atitudini decat despre avantaje. (more…)
Am fost cu Ruxi la mare saptamana trecuta. Desi abia asteapta sa vina Craciunul, adora marea. Am prins o perioada fara valuri mari si cu greu am mai scos-o din apa. Prindea curaj cu fiecare pas. Cat despre jocul in nisip ... nu sunt niciodata destule forme, lopatele si galetuse pentru apa cu care sa construiasca.
Partea "amuzanta" e cand incepe sa scormoneasca prin nisip dupa pietricele si scoici pentru a-si decora creatiile, insa gaseste doar mucuri de tigara. Anul trecut, Ruxi pornise intr-o misiune eroica de a curata o portiune de plaja de mucuri de tigara, strangandu-le in galetusa ei; pana la urma s-a plictisit; eram pe litoralul romanesc. (more…)
Living in RO Colors este un blog lansat în 2008 pe care scriu despre frânturi din viața mea ce merită împărtășite cu tine. Pentru că suntem aici împreună!
Viața Mea, Regulile Mele este mantra mea pentru acest an.
Și cred că ACCEPTAREA este Superputerea anului 2025!
Mulțumesc pentru atenția ta! XOXO Mihaela-Daniela
Cand suntem singuri si pregatim masa doar pentru noi, nu-i prea mare agitatie. Dar in sanul unei familii, mai ales cand apar si copii, deja se schimba totul. Insa pentru ca mancam impreuna, trebuie sa ne si implicam in pregatirea mesei, fiecare cu ce poate si cu ce este pregatit sa-si asume.
Mama imi spunea intotdeauna: Daca nu participi la pregatirea mesei, nu ai dreptul sa faci mofturi. Acum ii dau dreptate.
[poll id="120"]
[poll id="159"]