19
2022
Înainte de toate, aș vrea să încep cu puțină recunoștință. Sunt recunoscătoare că am avut parte de o toamnă atât de frumoasă și blândă și darnică. Deși mi-e dor de vară, ador și soarele de toamnă, indiferent de temperaturi. Dacă e frig, mă îmbrac bine, dar dacă nu simt razele soarelui câteva zile la rând, mă întristez tare.
În această perioadă, plecările spre grădiniță ne oferă ocazia să vedem răsăritul soarelui fără să facem niciun efort în plus. La ora 7 dimineața este încă întuneric și e atât de grea desprinderea de cearșafurile calde și moi ...
Dar ... a trecut primul modul din acest an școlar, copiii au vacanță o săptămână, apoi începe modulul doi. Iată care sunt detaliile lui:
- Al doilea modul din cele 5 începe luni, 31 Octombrie și se termină joi, 22 Decembrie 2022 — durează 8 săptămâni
- Este urmat de vacanța de iarnă de două săptămâni începând de vineri, 23 Decembrie 2022, până duminică, 8 Ianuarie 2023
- Sărbători religioase în această perioadă:
- Marți, 8 Noiembrie - Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
- Marți, 15 Noiembrie - prima zi din Postul Crăciunului
- Luni, 21 Noiembrie - Intrarea în biserică a Maicii Domnului (dezlegare la pește)
- Miercuri, 30 Noiembrie - Sfântul Andrei
- Marți, 6 Decembrie - Sfântul Nicolae
- Ajunul Crăciunului și cele 3 zile de Crăciun - 24, 25, 26 și 27 Decembrie (de sâmbătă până marți)
- Marți, 27 Decembrie - Sfântul Ștefan
- Vineri, 6 Ianuarie - Boboteaza
- Sâmbătă, 7 Ianuarie - Sfântul Ioan Botezătorul
- Sărbători laice:
- Halloween (luni, 31 Octombrie)
- Ziua Națională (joi, 1 Decembrie)
- Ziua Constituției (joi, 8 Decembrie)
- Zile libere în această perioadă: 30 Noiembrie de Sfântul Andrei (miercuri), 1 Decembrie de Ziua Națională a României (joi), 25 Decembrie & 26 Decembrie de Crăciun (duminică & luni).
- Luna plină va fi în zilele de 8 Noiembrie și 8 Decembrie
- Luna nouă va fi în zilele de 24 Noiembrie și 23 Decembrie
- Solstițiul de iarnă: miercuri, 21 Decembrie
Acestea sunt informațiile! Sper să te ajute să te organizezi mai bine în această perioadă. Pas cu pas.
Îți doresc o toamnă cât mai productivă, pe măsura efortului depus. Dacă tot muncim, măcar să culegem, nu?
Te invit să adaugi observațiile tale în comentarii cu privire la structura modulului 2 din acest an școlar.
Cea mai frumoasă amintire a mea legată de Sărbătorile Pascale? Nu am una anume, iar de când cu autoizolarea asta mi se pare că timpul se scurge mult mai lent și a trecut mult timp de la ultimele sărbători, iar amintirile s-au cam diluat.
Nu am o anumită amintire legată de Paște, ci mai degrabă un cumul de sentimente, de senzații generate de activitățile din preajma Sărbătorilor Pascale. De Paște, eu și familia mea mergem în orașul meu natal și ne reunim cu familia din care provin. Totul începe cu Floriile, căci cei mici au vacanță și reușim să facem cele o mie de bagaje cu de toate ca să petrecem Paștele într-un loc în care avem oricum de toate și într-un oraș în care găsim tot ce ne trebuie.
Începând cu Floriile ținem și noi 
Vitamina C, deși este esențială pentru sănătatea noastră, nu poate fi produsă de către organism. Cu toate acestea, ea este o vitamină cu multe roluri în sistem și are o influență impresionantă asupra stării noastre de bine.
Vitamina C naturală este solubilă în apă și se găsește în multe fructe și legume, printre care: portocalele, căpșunele, fructele kiwi, ardeii grași, brocoli și spanac.
Nutriționiștii și doctorii recomandă să ne luăm necesarul de vitamina C din alimente, însă mulți oameni apelează la suplimentele cu vitamina C naturală pentru a-și satisface nevoile. După cum vei vedea în continuare, aceasta este o decizie bună căci deficitul de vitamina C în corp poate deteriora starea sănătății, în special performanța sistemului imunitar.
1. Vitamina C naturală este un puternic antioxidant
Specialiștii în sănătate ne recomandă să creștem cantitatea de vitamina C luată zilnic pentru a întări sistemul natural de apărare al organismului.
Antioxidanții sunt molecule ce întăresc sistemul imunitar. Ei protejează celulele de alte molecule numite radicali liberi, ce atacă organismul. Când radicalii liberi se acumulează în organism, induc o stare numită stres oxidativ ce are legătură cu multe boli cronice.
Studiile au arătat că un consum ridicat de vitamina C poate crește nivelul de antioxidanți din sânge cu până la 30% (Doc.ro). Aceștia ajuta sistemul natural de apărare al organismului să lupte cu inflamațiile.
2. Vitamina C naturală influențează valorile tensiunii sângelui
Aproximativ o treime dintre adulți suferă de tensiune arterială crescută. Consecințele sunt foarte grave: tensiunea mare crește riscul bolilor de inimă, principala cauză a deceselor la nivel global.
Studiile de specialitate au demonstrat că vitamina C ajută la reducerea tensiunii, atât la pacienții cu tensiune arterială crescută cât și la cei cu tensiune normală. Suplimentele cu vitamina C naturală relaxează vasele de sânge ce transportă sângele de la inima în tot corpul, ceea ce ajută la reducerea tensiunii arteriale.
Deși rezultatele sunt promițătoare, nu este clar dacă efectele sunt pe termen lung. De aceea, pacienții cu tensiune mare nu trebuie să-și formuleze tratamentul doar pe baza suplimentelor cu 
Probabil că ai ales să citești articolul nu pentru a afla răspunsul la întrebare, căci știi că și tații au treabă cu parentingul la fel ca și mamele, ci pentru că vrei să știi cam cât de multă treabă. Adică, ce știu tații despre creșterea unui copil?
Părerea mea este că ei știu tot atât de mult cât și o mamă. Până la urmă, sarcina și nașterea marchează etapa de transformare a unei femei în mamă, însă nu aduce cu sine și un manual cu instrucțiuni pe care să-l găsim dimineața sub pernă pus de Zâna cea Bună. Personal, am început să ne creștem copiii cum am crezut noi mai bine, doar noi doi. Am făcut o grămadă de greșeli, am crescut și noi alături de ei și, pe parcurs, am înțeles că este necesar un sat întreg pentru a crește copiii fără victime colaterale.
Am decis să scriu despre acest subiect pe blog datorită articolelor citite în 
Viața de familie, în special familia extinsă, oferă atât de multe lecții pentru a crește și a învăța ceva nou în fiecare zi, încât este imposibil să nu te bucuri de fiecare ocazie. Sau să o ratezi. De exemplu, ocazia de a nu lua decizii în numele copiilor deveniți adulți. Și nu musai adulți mari, cu realizări, familii, palate și nave spațiale, ci adulți-tineri trecuți de vârsta de 18 ani.
Legislația românească zice că ești considerat adult din momentul în care împlinești 18 ani. În realitate, nimeni nu devine adult peste noapte, este o calitate ce trebuie exersată zi de zi, cu multe învătăminte și ajustări pe parcurs. Căci fiecare este adult în felul lui (unii nu se maturizează niciodată, dar asta e altă poveste).
A lua singur(ă) decizii cu privire la viața ta este cel mai bun exercițiu prin care îți poți defini viața, înveți despre tine și preferințele tale, înveți să iei decizii bune și să repari deciziile proaste. Sfatul meu este să nu delegi niciodată altora dreptul de a lua decizii în numele tău, indiferent de situație. Daca nu iei tu decizia, nu ai tu puterea asupra vieții tale. Cuvântul cheie aici este PUTERE.
Arta de a lua decizii în numele tău este la fel de importantă ca arta de nu lua decizii în numele altora. Copiii trebuie să învețe de mici să ia decizii în ceea ce-i privește, de la lucrurile mărunte până la cele mai importante. Adulții trebuie să învețe să-și lase copiii să ia decizii singuri, iar cand aceștia devin adulți să le dea pe deplin puterea de a lua singuri decizii.
Este OK să ne sfătuim, să discutăm și să analizăm împreună, însă decizia finală aparține copilului-adult. Uneori decizia este evidentă, alteori mai puțin evidentă. În asta stă puterea de a ne cunoaște viața și a ne exprima în interiorul ei.
Articolul ăsta a pornit din dorința de a mă adresa adulților, căci ei sunt capul răutăților: lăsați tinerii adulți să ia singuri decizii. Chiar dacă vă așteptați ca răspunsul să fie DA sau NU. Un răspuns evident nu dă dreptul nimănui de a fura ocazia altui om să-și exprime părerea. Da, aceasta este tot o formă de furt.
Sunt așa de înverșunată pe tema asta pentru că, de curând, unii adulți din familia mea au luat o decizie în ceea ce privește participarea mea la un eveniment de familie, fără să mă întrebe. Au decis ei dacă pot participa sau nu, fără să se gândească nicio secundă la consecințe. Probabil că s-au gândit că-mi fac un bine și că mă scutesc de un drum, însă nu au de unde ști ceea ce simt eu cu privire la acest lucru: mă simt exclusă, invizibilă, dată uitării.
E OK, trec peste asta cu ușurință, însă lecția trebuie învățată de ambele părți: părinții să lase copiii de orice vârstă să ia singuri decizii, iar copiilor-adulți să nu le fie teamă să ia decizii. Consecințele sunt mult mai ușor de gestionat atunci când PUTEREA îți aparține.
Ce părere ai?
Anul acesta am decis să le oferim copiilor o vacanță în Grecia, cadou de 1 Iunie Ziua Copilului, în loc de jucării și alte cumpărături ce ne-ar umple casa și așa plină cu de toate.
Am chiulit de la școală și de la muncă și ne-am pregătim de stat o săptămână pe malul Mării Egee, în golful Strymonian. Vreau să vă povestesc și vouă această mică vacanță (evident că au trecut foarte repede zilele), însă într-un fel anume: prin intermediul celor 5 simțuri. E ca un fel de experiment, să vedem ce iese.
Iată cum a fost cele 6 zile de vacanță în Grecia, începând cu 1 Iunie 2019:
Știai că se sărbătorește Ziua Tatălui și în România? Da, din 2009 chiar, deci de aproape 10 ani.
Wikipedia spune că "Ziua Tatălui și Ziua Mamei au fost legiferate ca sărbători în România începând cu anul 2010. Legea cu privire la aceste două sărbători a fost aprobată de Senatul României în luna iunie 2009. Pe 29 septembrie 2009, legea a fost dezbătută și aprobată în Camera Deputaților. Ziua Tatălui a fost sărbătorită oficial, pentru prima dată în România, în data de 9 mai 2010 (în a doua duminică a lunii mai). Anul acesta ziua tatălui se sărbătorește în 12 mai 2019. Datele calendaristice în care se va sărbători ziua tatălui sunt următoarele: 10 mai 2020, 9 mai 2021, 8 mai 2022, 14 mai 2023, 12 mai 2024, 11 mai 2025 și 10 mai 2026."
Nu e niciodată prea târziu să îți îndrepți atenția și aprecierea către tatăl tău, către tatăl copiilor tăi, dar și alți tați pe care îi știi implicați și activi în viața de familie și, mai ales, în creșterea și educarea copiilor săi. Din proprie experiență, am remarcat că bărbații sunt speriați de rolul de tată în egală măsură cu dorința de a fi tați. Este binevenită o zi dedicată pe an în care să le mulțumim taților pentru eforturile pe care le fac, pentru străduință și pentru implicare.
Apreciez tații care:
- schimbă pampersul murdar
- spală biberonul murdar și pregătește lapte potrivit de cald
- învață copilul să se joace cu mingea sau să meargă pe bicicletă
- comandă pizza acasă când rămâne singur seara acasă cu copiii
- se străduiește să îngrămădească în portbagaj tot bagajul pregătit de mamă pentru o vacanță în familie
- îl adoarme pe bebe prin metode pe care mama nu le-ar practica niciodată, însă îl adoarme
- își împarte pasiunile cu cei mici, încercând să-i învețe câte ceva și să le capteze curiozitatea
- nu rezistă rugăminților celor mici de a le cumpară una-alta, în special jucării
- se apucă de grădinărit doar pentru a avea o activitate împreună cu copiii săi
- iese la plimbare cu bebelușul în cărucior
- duce copilul la școală sau grădi și participă la ședințele cu părinții
Și multe altele! Te las pe tine să completezi lista.
Contează mult să dăm drept exemplu tații ce fac lucruri pentru familie, trecând peste temeri, frici, gânduri negre și comparații cu alți tați ce par Super-Man.
În calitate de mamă și soție, nu am nicio idee despre cum să sărbătoresc această zi. Dar pot să îi recunosc tatălui copiilor mei eforturile pe care le face, străduința, calmul când atunci îl pierd eu, răbdarea și îndemânarea atunci când nu le am eu. Pot să spun Mulțumesc! și Ești un tată bun pentru copiii tăi, iar ei sunt fanii tăi numarul 1. Nu cred ca voi lua vreun cadou, nu este cazul, însă mi-ar plăcea să petrecem ziua în familie afară din casă, indiferent de vreme. Până la urmă, Ziua Tatălui este despre familie, atât.
Tu cum vei sărbători Ziua Tatălui în acest an?
Ai vreo poveste despre un tătic ce poate fi dat ca exemplu?
Toata lumea se bucura ca a venit primavara, doar fiica-mea duce dorul frigului iernii. Ii plac martisoarele si felicitarile de 8 Martie, cantecelele si alintul de Ziua Femeii, dar ar vrea sa fie iar iarna. Ieri am discutat putin despre vacanta de vara si, parca, tot Craciunul o incanta mai mult. Totusi, pana atunci mai e mult si avem multe alte motive pentru care sa ne placa anul asta.
Chiar daca, in momentul in care scriu acest articol, afara ploua si e o zi foarte mohorata, cu siguranta va veni si primavara ce ne va ridica valul asta de plictiseala si amorteala. A inceput Postul Pastelui si am de gand sa il tin pe tot, copiii avand interzis doar la dulciuri si tot ce contine zahar. Parca vad ca voi fi luata prin surprindere de flori si frunze, de albinutele harnice si soarele minunat de primavara (nu arde, dar incalzeste bine).
Primavara asta mi-am propus sa ma bucur cat mai mult de natura alaturi de cei mici. Mos Craciun ne-a transmis un mesaj clar, prin cadourile pe care le-a lasat langa bradut: iesiti cu trotinera si bicicleta in parc si bucurati-va de vreme si natura! Asadar, tema acestei primaveri este sa petrecem cat mai mult timp afara din casa, atat cat este posibil.
Ne mai distram, dar mai si invatam cate ceva despre noi, lume si copii ca sa-i putem sustine in fiecare etapa din viata lor. Revistele de parenting sunt o sursa constanta de educatie si informatie pentru parinti. Iata ultimele noutati pentru Februarie si Martie:
[nggallery id=339]
[nggallery id=340]
Nu uita sa lasi un comentariu cu ce ai invatat nou despre meseria de parinte. :yes:
Mai obligat, mai fortat, romanii au inceput sa recicleze. Vorba aia: daca-i musai, cu placere!
Asadar, ce e de facut? De unde incepi? Daca tot ai ajuns aici, profita de experienta mea intr-ale reciclarii si ia aminte de urmatoarele sfaturi.
(Poate unii procedeaza altfel, nu exista cale buna si cale gresita, ci doar a recicla sau a nu recicla :good: ).
Salutare! In calitate de sotie si mama a doi copii, gestionarea rufelor si a hainelor are loc zilnic si imi ocupa mult timp. Prea mult timp, zic eu, pentru ca ma ocupam numai eu de asta, pana recent. Si nu este corect sa imi asum eu toata responsabilitatea pentru toate rufele familiei. Si cand zic rufe ma refer la hainele care trebuie date la spalat, sunt date la spalat, sunt spalate, sunt uscate si stranse, apoi sunt puse la locul lor.
Cand m-am maritat si am decis sa am o familie cu copii, nu m-am abonat la rolul de spalatoreasa si menajera. In niciun caz! Si nicio femeie nu cred ca isi doreste sa isi asume 100% acest rol, decat daca ea insasi ia aceasta decizie si se informeaza asupra consecintelor pe care si le asuma.
Sotiile si mamele nu sunt menajere! Ele organizeaza aceasta parte a traiului in aceeasi casa, dar asta nu inseamna ca trebuie sa faca ele totul. Eu una m-am saturat de atatea rufe si haine si ordine si am decis sa nu mai port totul pe umerii mei. Eu mi-am pus totul in cap (mare prostie rolul asta de sacrificiu), acum eu imi dau jos totul de pe umeri si impart cu membrii familiei care sunt destul de mari (sotul si fata) sa faca cate ceva prin casa. Cu totii suntem responsabili pentru bunastarea noastra, inclusiv pentru starea hainelor pe care le purtam.
M-am gandit mult cum sa impart atributiile legate de spalatul rufelor cu restul familiei. Si nu mi-a fost greu, pentru ca imi este clar ce trebuie sa poata faca un adult sau un copil ce primeste educatie acasa.
Iata obligatiile membrilor familiei:
- sa puna hainele murdare in cosul de rufe din baie (nu pe jos in baie, nu pe langa cos, nu aruncate prin casa in speranta ca le ridica mami si le duce la spalat).
- sotul sa ma ajute la stransul rufelor de pe sarma (pentru ca este mai inalt decat mine si nu trebuie sa se mai urce pe scara) sau fata sa ma ajute atunci cand ii cer asta.
- sa isi impatureasca fiecare partea lui de haine, asa cum considera ca trebuie sa fie aranjate frumos (fiecare cu metoda lui, caci fiecare are dulapul lui organizat dupa bunul plac).
- sa isi puna fiecare hainele in dulap, pe categorii (deja sunt aranjate asa).
Cum ti se pare asta? Ceva complicat si nerezonabil? Daca un adult nu este in stare sa-si tina hainele in ordine sau nu stie ce are de facut cu ele odata ce sunt murdare, e cazul sa-si asume aceasta responsabilitate si sa invete. Eu una nu vreau sa am copii care nu stiu sa-si ingrijeasca hainele si depind de altii sau, mai rau, sa-si cumpere haine noi cand nu mai au nimic curat in sifonier (iti aduci aminte de scena din Teoria Big-Bang, nu?).
Am si eu obligatiile mele:
- ma ocup de hainele baiatului mic, care e mult prea mic pentru aceasta activitate
- ma ocup de rufele ce tin de casa (lenjerii de pat, prosoape etc)
- sortez hainele din cosul de rufe
- le spal in masina de spalat
- sunt atenta sa nu le stric la spalat (mai verific etichetele din cand in cand)
- le pun la uscat pe balcon
- le strang dupa ce se usuca (daca nu o face sotul)
- le impart in categorii pentru ca fiecare sa se ocupe de partea lui (ii anunt din timp ca diseara sau maine dimineata, de exemplu, ne vom ocupa de hainele curate)
- duc la spalatoria ecologica hainele pe care nu le pot spala in masina de spalat; le si iau, daca nu ii este mai usor sotului cand merge cu masina
- daca este ceva de calcat, vreau sa fiu anuntata in timp util si nu cand ne imbracam ca sa iesim din casa; in aceasta situatie, fiecare isi calca singur hainele si-si asuma lipsa de organizare si comunicare
- cumpar 
Cum e la tine de Craciun? Calm si cald, totul sub control, liniste si atmosfera de sarbatoare? Pregatirile sunt facute din timp si te bucuri de atmosfera magica? Ha, stiam eu: nici la tine nu stau lucrurile perfect! Nici la mine. De fapt, la nimeni; poate doar in carti si in filme.
Sarbatorile sunt asa cum sunt - nebunie maxima, o piesa in mai multe acte cu multi actori. Privind in urma, nu stiu cum de in anii trecuti au iesit sarbatorile de Craciun atat de bine. A fost frumos, toata lumea a fost multumita, ne-am simtit bine si am avut tot ce a fost nevoie.
Insa cum se apropie sarbatorile de anul asta, iar ma apuca nelinistea. Multe lucruri s-au schimbat fata de anul trecut: copiii au alte varste si vad Craciunul din alte perspective; noi suntem mai obositi si parca mie nu-mi trebuie nimic decat liniste si somn.
Perioada asta a sarbatorilor de iarna este cea mai complexa, cu vacanta copiilor destul de lunga (3 saptamani) si multe evenimente adunate - ma refer cel putin la Sfantul Nicolae + Craciun + Revelion. Multe cumparaturi, multe pregatiri, multa agitatie.
Perspectiva asta a tabloului complet ma cam sperie, asa ca am decis sa atac tabloul pixel cu pixel, adica minut cu minut. Cu alte cuvinte, cand ma apuca ingrijorarea, ma gandesc: Ce pot face ACUM pentru ca de Craciun sa fie bine? Si gandul asta imi da, cumva, forta pentru ca acum pot face ceva, insa nu pot controla cum vor iesi lucrurile chiar in ziua de Craciun. Reusesc astfel sa imi pastrez calmul si sa trec peste gandurile de neliniste. Pana la urma, si Craciunul e un maraton, nu un sprint.
Ah, da, si listele ma ajuta mult sa raman focusata pe ceea ce conteaza cu adevarat.
Care este strategia ta cand vine vorba de pregatirile pentru Craciun?
P.S. Niciodata vreodata never-ever nu lasa lucrurile pe ultima suta de metri. Asta este strategia celor ... (ma abtin sa pun etichete urate, dar am fost si eu una dintre el si mi-am invatat lectia).
[Photo by Tyler Delgado on Unsplash]
