23
2020
 

Ce înseamnă asta? Rata de infectare este coeficientul infectărilor la mia de locuitori, calculat pentru ultimele 14 zile (autoritățile au decis să scadă numărul infectărilor din focare, sub pretextul că acolo lucrurile sunt sub control).
De ce este importantă? Rata de infectare este importantă pentru că, în baza ei, se iau măsuri restrictive pentru populație, inclusiv închiderea școlilor și grădinițelor (lucru care mă interesează cel mai mult).
Vreau să țin aici o evidență, pe baza datelor oficiale, despre această rată de infectare. Mă interesează să văd dacă măsurile luate de guvern, inclusiv statul copiilor acasă, au efectul anticipat de ei. Și, poate, vă interesează și pe voi.
- 26 Noi 2020 - 6,56 infectări la mia de locuitori, cu 1.355 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 25 Noi 2020 - 6,62 infectări la mia de locuitori, cu 1.475 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 24 Noi 2020 - 6,55 infectări la mia de locuitori, cu 1.147 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 23 Noi 2020 - 6,61 infectări la mia de locuitori, cu 1.307 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 22 Noi 2020 (dumincă) - 6,13 infectări la mia de locuitori, cu 1.222 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
 🧨 Azi se depășește pentru dată indicele de 6.
- 21 Noi 2020 (sâmbătă) - 5,88 infectări la mia de locuitori, cu 1.168 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 20 Noi 2020 - 5,79 infectări la mia de locuitori, cu 1.412 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 19 Noi 2020 - 5,66 infectări la mia de locuitori, cu 1.473 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 18 Noi 2020 - 5,45 infectări la mia de locuitori, cu 1.141 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 17 Noi 2020 - 5,54 infectări la mia de locuitori, cu 1.003 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 16 Noi 2020 (luni) - 5,6 infectări la mia de locuitori, cu 999 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 15 Noi 2020 (dumincă) - 5,16 infectări la mia de locuitori, cu 931 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa] 
 🐽 Oamenii spun că sunt mai puține cazuri înregistrate deoarece se fac mai puține teste din lipsă de substanță reactivă.
- 14 Noi 2020 - 5,18 infectări la mia de locuitori, cu 1.274 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 13 Noi 2020 - 5,07 infectări la mia de locuitori, cu 1.114 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 12 Noi 2020 - 4,99 infectări la mia de locuitori, cu 927 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 11 Noi 2020 (miercuri) - 5,05 infectări la mia de locuitori, cu 946 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 10 Noi 2020 - 5,11 infectări la mia de locuitori, cu 845 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 9 Noi 2020 - 5,14 infectări la mia de locuitori, cu 889 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 8 Noi 2020 (duminică) - 4,9 infectări la mia de locuitori, cu 1.283 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 7 Noi 2020 (sâmbătă) - 4,5 infectări la mia de locuitori, cu 901 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 6 Noi 2020 - 4,5 infectări la mia de locuitori, cu 629 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
 ⚡ Începând de luni, 9 noiembrie 2020, școlile și grădinițele vor fi închise pentru 30 de zile, ca măsură de prevenire a răspândirii virusului. Creșele rămân deschise, la fel și after-school-urile. No comment!
- 5 Noi 2020 - 4,45 infectări la mia de locuitori, cu 1.084 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]  
 😷 În ritmul ăsta, nu prea cred că se vor deschide grădinițele până după sărbători, iar de sărbători sigur se adună lumea să petreacă.
- 4 Noi 2020 (miercuri) - 4,24 infectări la mia de locuitori, cu 1.514 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 3 Noi 2020 - 3,94 infectări la mia de locuitori, cu 762 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa] 
 🚫 Profesorii, elevii și părinții protestează că închiderea școlilor & grădinițelor nu va avea efectele scontate de a limita răspândirea viruslui, și că educația ar trebui prioritizată în fața altor activități economice care presupun adunarea unui număr mare de oameni.
- 2 Noi 2020 - 3,91 infectări la mia de locuitori, cu 592 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa] 
 🤨 S-a decis ca închiderea școlilor și grădinițelor să se prelungească cu încă 14 zile, în București.
- 1 Noi 2020 (duminică) - 3,79 infectări la mia de locuitori, cu 555 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 31 Oct 2020 - 3,73 infectări la mia de locuitori, cu 594 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 30 Oct 2020 (vineri) - 3,78 infectări la mia de locuitori, cu 900 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa] S-a decis ca școlile să se deschidă după ce indicele de infectare scade sub 3 la mie [sursa].
- 29 Oct 2020 - 3,69 infectări la mia de locuitori, cu 1.129 cazuri noi în București în ultimele 24 de ore. [sursa]
- 28 Oct 2020 - 3,49 infectări la mia de locuitori, cu 744 cazuri noi în București. [sursa]
- 27 Oct 2020 - 3,18 infectări la mia de locuitori, cu 623 cazuri noi în București. Azi este a treia și ultima zi de pelerinaj la moaștele Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor. [sursa]
- 26 Oct 2020 (luni) - 3,51 infectări la mia de locuitori, cu 520 cazuri noi în București [sursa]
- 25 Oct 2020 - 3,35 infectări la mia de locuitori, cu 555 cazuri noi în București. Prima zi de pelerinaj la moaștele Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor [sursa]
- 24 Oct 2020 - 3,35 infectări la mia de locuitori, cu 708 cazuri noi în București [sursa]
- 23 Oct 2020 (vineri) - 3,33 infectări/ 1.000 de locuitori, cu 685 cazuri noi în București rezultate din testele efectuate cu 24 de ore în urmă [sursa]
- 22 Oct 2020 - 3,31 infectări/ 1.000 de locuitori, cu 804 infectări în București [sursa]
- 21 Oct 2020 - 3,25 infectări/ 1.000 de locuitori, cu 650 infectări în București [sursa]
- 20 Oct 2020 - 3,23 infectări/ 1.000 de locuitori, cu 545 infectări în București ( :negative: De azi copiii învață de acasă timp de 14 zile, după care se reevaluează situația.) [sursa]
- 19 Oct 2020 (luni) - 3,19 infectări/ 1.000 de locuitori, cu 581 infectări în București - un salt foarte mare față de ieri ( :cry: Ultima zi în care copiii merg la grădi & școală.) [sursa]
- 18 Oct 2020 - 3, 02 infectări/ 1.000 de locuitori, cu 82 infectări în București [sursa]
- 17 Oct 2020 - 2,75 infectări/ 1.000 de locuitori, cu 446 infectări noi în București [sursa]
- 16 Octombrie 2020 - nu am găsit rata de infectare calculată, însă au fost 592 infectări noi în București [sursa]
- 15 Octombrie 2020 - 2,89 infectări/ 1.000 de locuitori, cu 777 infectări în București [sursa, sursa 2]
- 14 Octombrie 2020 - 2,82 infectări/ 1.000 de locuitori, cu 147 infectări în București. Credincioșii ortodocși o sărbătoresc pe Sf. Cuvioasa Parascheva de la Iași. [sursa]



 

 
  
  



 Revista
 Revista 
 Dincolo de toate discuțiile pornite de pandemia de COVID-19, iese clar în evidență un aspect ce nu poate fi ignorat - suntem cu toții un singur organism, un singur popor global. Granițele, politica, economia și toate celelalte sunt aproape inutile în fața unui virus ce ne unește pe toți în lupta pentru creșterea standardelor de sănătate, siguranță și stare de bine.
Nu există garanții cu privire la cine va lua virusul și cine nu, cine este mai expus și cine este exclus - singurul fapt sigur este că virusul se află printre noi, noi toți.
Legăturile dintre noi ies acum clar la iveală. Suntem cu adevărați uniți - familii, frați și surori, vecini și colegi - iar coronavirusul ne arată acest lucru în cel mai evident și direct mod. Acest lucru ar trebui să ne liniștească și să ne calmeze - suntem cu toții implicați în această filă de istorie, indiferent de locul nostru pe planetă.
Compasiunea, bunătatea și precauția stau la baza recunoașterii legăturii dintre noi toți.
Nu mai există noi împortiva lor pentru că virusul nu discriminează - nu-i pasă de statutul social, religie, orientarea sexuală, statutul socioeconomic, locul de pe planetă unde locuiești sau ideile politice.
Se pare că virusului nu-i pasă nici de măsurile noastre de precauție, el continuă să ne unească căci se propagă prin NOI ... este o chestiune de unitate ... o experiență umană la nivel planetar.
A venit serios momentul să înțelegem că suntem împreună în povestea asta - WE ARE IN THIS TOGETHER - și că suntem un singur organism, una cu planeta și cu tot ceea ce ne înconjoară. Este o lecție pe care trebuie să o învățăm acum, pe calea grea - și totuși nu este calea cea mai grea.
Haideți să nu lăsăm această pandemie să ne dividă, să separe comunitățile din care facem parte. În această perioadă, vom trece cu toții printr-un carusel de emoții pozitive și negative, iar tot ce contează este să nu participăm la jocul învinovățirii și să ne focusăm energia pe
Dincolo de toate discuțiile pornite de pandemia de COVID-19, iese clar în evidență un aspect ce nu poate fi ignorat - suntem cu toții un singur organism, un singur popor global. Granițele, politica, economia și toate celelalte sunt aproape inutile în fața unui virus ce ne unește pe toți în lupta pentru creșterea standardelor de sănătate, siguranță și stare de bine.
Nu există garanții cu privire la cine va lua virusul și cine nu, cine este mai expus și cine este exclus - singurul fapt sigur este că virusul se află printre noi, noi toți.
Legăturile dintre noi ies acum clar la iveală. Suntem cu adevărați uniți - familii, frați și surori, vecini și colegi - iar coronavirusul ne arată acest lucru în cel mai evident și direct mod. Acest lucru ar trebui să ne liniștească și să ne calmeze - suntem cu toții implicați în această filă de istorie, indiferent de locul nostru pe planetă.
Compasiunea, bunătatea și precauția stau la baza recunoașterii legăturii dintre noi toți.
Nu mai există noi împortiva lor pentru că virusul nu discriminează - nu-i pasă de statutul social, religie, orientarea sexuală, statutul socioeconomic, locul de pe planetă unde locuiești sau ideile politice.
Se pare că virusului nu-i pasă nici de măsurile noastre de precauție, el continuă să ne unească căci se propagă prin NOI ... este o chestiune de unitate ... o experiență umană la nivel planetar.
A venit serios momentul să înțelegem că suntem împreună în povestea asta - WE ARE IN THIS TOGETHER - și că suntem un singur organism, una cu planeta și cu tot ceea ce ne înconjoară. Este o lecție pe care trebuie să o învățăm acum, pe calea grea - și totuși nu este calea cea mai grea.
Haideți să nu lăsăm această pandemie să ne dividă, să separe comunitățile din care facem parte. În această perioadă, vom trece cu toții printr-un carusel de emoții pozitive și negative, iar tot ce contează este să nu participăm la jocul învinovățirii și să ne focusăm energia pe 
 Poți observa, în poza alăturată, ce caută românii prin Google Search când vor să știe ce se întâmplă dacă nu fac un anumit lucru. După cum observi, preocupările sunt aceleași ca în cazul afirmației "
 Poți observa, în poza alăturată, ce caută românii prin Google Search când vor să știe ce se întâmplă dacă nu fac un anumit lucru. După cum observi, preocupările sunt aceleași ca în cazul afirmației "
 Vitamina C, deși este esențială pentru sănătatea noastră, nu poate fi produsă de către organism. Cu toate acestea, ea este o vitamină cu multe roluri în sistem și are o influență impresionantă asupra stării noastre de bine.
Vitamina C naturală este solubilă în apă și se găsește în multe fructe și legume, printre care: portocalele, căpșunele, fructele kiwi, ardeii grași, brocoli și spanac.
Nutriționiștii și doctorii recomandă să ne luăm necesarul de vitamina C din alimente, însă mulți oameni apelează la suplimentele cu vitamina C naturală pentru a-și satisface nevoile. După cum vei vedea în continuare, aceasta este o decizie bună căci deficitul de vitamina C în corp poate deteriora starea sănătății, în special performanța sistemului imunitar.
1. Vitamina C naturală este un puternic antioxidant
Specialiștii în sănătate ne recomandă să creștem cantitatea de vitamina C luată zilnic pentru a întări sistemul natural de apărare al organismului.
Antioxidanții sunt molecule ce întăresc sistemul imunitar. Ei protejează celulele de alte molecule numite radicali liberi, ce atacă organismul. Când radicalii liberi se acumulează în organism, induc o stare numită stres oxidativ ce are legătură cu multe boli cronice. 
Studiile au arătat că un consum ridicat de vitamina C poate crește nivelul de antioxidanți din sânge cu până la 30% (Doc.ro). Aceștia ajuta sistemul natural de apărare al organismului să lupte cu inflamațiile.
2. Vitamina C naturală influențează valorile tensiunii sângelui
Aproximativ o treime dintre adulți suferă de tensiune arterială crescută. Consecințele sunt foarte grave: tensiunea mare crește riscul bolilor de inimă, principala cauză a deceselor la nivel global.
Studiile de specialitate au demonstrat că vitamina C ajută la reducerea tensiunii, atât la pacienții cu tensiune arterială crescută cât și la cei cu tensiune normală. Suplimentele cu vitamina C naturală relaxează vasele de sânge ce transportă sângele de la inima în tot corpul, ceea ce ajută la reducerea tensiunii arteriale.
Deși rezultatele sunt promițătoare, nu este clar dacă efectele sunt pe termen lung. De aceea, pacienții cu tensiune mare nu trebuie să-și formuleze tratamentul doar pe baza suplimentelor cu
Vitamina C, deși este esențială pentru sănătatea noastră, nu poate fi produsă de către organism. Cu toate acestea, ea este o vitamină cu multe roluri în sistem și are o influență impresionantă asupra stării noastre de bine.
Vitamina C naturală este solubilă în apă și se găsește în multe fructe și legume, printre care: portocalele, căpșunele, fructele kiwi, ardeii grași, brocoli și spanac.
Nutriționiștii și doctorii recomandă să ne luăm necesarul de vitamina C din alimente, însă mulți oameni apelează la suplimentele cu vitamina C naturală pentru a-și satisface nevoile. După cum vei vedea în continuare, aceasta este o decizie bună căci deficitul de vitamina C în corp poate deteriora starea sănătății, în special performanța sistemului imunitar.
1. Vitamina C naturală este un puternic antioxidant
Specialiștii în sănătate ne recomandă să creștem cantitatea de vitamina C luată zilnic pentru a întări sistemul natural de apărare al organismului.
Antioxidanții sunt molecule ce întăresc sistemul imunitar. Ei protejează celulele de alte molecule numite radicali liberi, ce atacă organismul. Când radicalii liberi se acumulează în organism, induc o stare numită stres oxidativ ce are legătură cu multe boli cronice. 
Studiile au arătat că un consum ridicat de vitamina C poate crește nivelul de antioxidanți din sânge cu până la 30% (Doc.ro). Aceștia ajuta sistemul natural de apărare al organismului să lupte cu inflamațiile.
2. Vitamina C naturală influențează valorile tensiunii sângelui
Aproximativ o treime dintre adulți suferă de tensiune arterială crescută. Consecințele sunt foarte grave: tensiunea mare crește riscul bolilor de inimă, principala cauză a deceselor la nivel global.
Studiile de specialitate au demonstrat că vitamina C ajută la reducerea tensiunii, atât la pacienții cu tensiune arterială crescută cât și la cei cu tensiune normală. Suplimentele cu vitamina C naturală relaxează vasele de sânge ce transportă sângele de la inima în tot corpul, ceea ce ajută la reducerea tensiunii arteriale.
Deși rezultatele sunt promițătoare, nu este clar dacă efectele sunt pe termen lung. De aceea, pacienții cu tensiune mare nu trebuie să-și formuleze tratamentul doar pe baza suplimentelor cu 

 Deși o aluniță discretă în colțul gurii este considerată, uneori, un semn de frumusețe, alunițele sunt de cele mai multe ori neatrăgătoare, mai ales când trec de la a fi nepericulos de drăguțe la periculos de urâte. Majoritatea oamenilor au cel puțin o aluniță undeva pe corp și, din nefericire, sunt tot mai dese cazurile de cancer de piele ce au la origine o aluniță anormală ce s-a dezvoltat în timp.
Alunițele sunt, în esență, un grup de melanocite ce se adună într-un anume loc să se împrăștie pe suprafața pielii. Melanocitele sunt celule responsabile de culoarea pielii și conțin pigmentul denumit melanină ce determină culoarea mai deschisă sau mai închisă a pielii. În mod normal, aceste celule epiteliale pigmentate nu se adună în grupuri, însă cercetările din domeniu indică că există o latură genetică ce determină predispoziția la dezvoltarea alunițelor.
Cât despre alunițele ce se află pe piele la naștere, circa 1% din populație le are și se numesc nevi congenitali. Experții în cancerul de piele adună dovezi ce susțin ideea că persoanele născute cu una sau mai multe alunițe sunt expuse la un risc mai mare de a dezvolta melanoma decât cei născuți fără nicio aluniță. La fel ca adulții, și copiii sau nou-născuții pot avea alunițe oriunde pe corp, chiar și între degete, pe palme sau pe scalp.
Tu ai vreo aluniță cu care te-ai născut? :scratch: 
Știi de ce alunițele devin canceroase? Pentru că radiațiile ultraviolete de la soare și cabinele de bronzat penetrează alunițele pe perioade îndelungate de timp, având ca efect deteriorarea ADN-ului melanocitelor; în acest fel este afectat modul în care materialul genetic se multiplică și crește. Alunițele devin canceroase când deteriorarea genelor încurajează diviziunea celulară foarte rapidă rezultată din incapacitatea melaninei de a absorbi toate razele ultraviolete ce ajung la aluniță.  Totuși, nu toate alunițele devin canceroase la expunerea la soare. Cercetările arată că rata de cancer de piele este mai redusă la persoanele care au culoarea pielii medie sau mai închisă deoarece au mai multă melanină în piele.
Sfatul și recomandarea mea este să îți verifici alunițele periodic la un doctor dermatolog. Dacă mai este nevoie, iată încă 5 motive pentru care să faci o programare chiar acum:
 Vei ști unde este localizată pe corp fiecare aluniță pe care o ai, ceea ce facilitează monitorizarea alunițelor ce  prezintă modificări atipice. Mergi la control la fiecare 6 luni! În timpul examinării chiar ai putea să descoperi alunițe pe care nu știai că le ai.
 Cel mai bine este ca alunițele atipice (dysplastic nevus) să fie descoperite în primele stadii de transformare din alunițe normale în unele posibil precanceroase - examinarea regulată a pielii asigură acest lucru. Alunițele atipice diferă de alunițele normale prin culoare, contur și caracteristicile suprafeței.
 Verificarea alunițelor de către un doctor specialist înseamnă siguranța că vor fi detectate chiar si cele mai subtile semne de schimbare în compoziția celulară a fiecărei alunițe. Un dermatolog îți va semnala când o schimbare nesemnificativă a unei alunițe indică o transformare semnificativă a aluniței.
 Alunițele de culoarea pielii sau rozalii ce se simt denivelate la atingere pot fi confundate cu un neg. Nu toate alunițele sunt de culoare maroniu închis sau negre, iar o alunița ce se simte uscată, descoamată sau cu mâncărime nu se comportă ca o aluniță normală.
 Chiar dacă alunițele tale sunt normale și nu prezintă factori de risc, unele pot fi localizate în părți ale corpului unde există fricțiune cu hainele și pielea. În loc să suporți iritațiile alunițelor plasate în mod deranjant, apelează la dermatolog să le îndepărteze prin înghețare sau alt procedeu. 
Niciodată să nu încerci să scapi de o aluniță acasă folosing cuțitul, foarfeca sau alt instrument ascuțit. Poți să rămâi cu sângerări abundente, cicatrici sau alunița să se refacă în timp. În plus, alunița pe care vrei sa o tai singur(ă) ar putea să conțină melanocite precanceroase. De asemenea, metodele băbești de care ai auzit că ar elimina alunițele nu funcționează. Și nu e cazul să faci experimente pe pielea ta!
Când te duci la
Deși o aluniță discretă în colțul gurii este considerată, uneori, un semn de frumusețe, alunițele sunt de cele mai multe ori neatrăgătoare, mai ales când trec de la a fi nepericulos de drăguțe la periculos de urâte. Majoritatea oamenilor au cel puțin o aluniță undeva pe corp și, din nefericire, sunt tot mai dese cazurile de cancer de piele ce au la origine o aluniță anormală ce s-a dezvoltat în timp.
Alunițele sunt, în esență, un grup de melanocite ce se adună într-un anume loc să se împrăștie pe suprafața pielii. Melanocitele sunt celule responsabile de culoarea pielii și conțin pigmentul denumit melanină ce determină culoarea mai deschisă sau mai închisă a pielii. În mod normal, aceste celule epiteliale pigmentate nu se adună în grupuri, însă cercetările din domeniu indică că există o latură genetică ce determină predispoziția la dezvoltarea alunițelor.
Cât despre alunițele ce se află pe piele la naștere, circa 1% din populație le are și se numesc nevi congenitali. Experții în cancerul de piele adună dovezi ce susțin ideea că persoanele născute cu una sau mai multe alunițe sunt expuse la un risc mai mare de a dezvolta melanoma decât cei născuți fără nicio aluniță. La fel ca adulții, și copiii sau nou-născuții pot avea alunițe oriunde pe corp, chiar și între degete, pe palme sau pe scalp.
Tu ai vreo aluniță cu care te-ai născut? :scratch: 
Știi de ce alunițele devin canceroase? Pentru că radiațiile ultraviolete de la soare și cabinele de bronzat penetrează alunițele pe perioade îndelungate de timp, având ca efect deteriorarea ADN-ului melanocitelor; în acest fel este afectat modul în care materialul genetic se multiplică și crește. Alunițele devin canceroase când deteriorarea genelor încurajează diviziunea celulară foarte rapidă rezultată din incapacitatea melaninei de a absorbi toate razele ultraviolete ce ajung la aluniță.  Totuși, nu toate alunițele devin canceroase la expunerea la soare. Cercetările arată că rata de cancer de piele este mai redusă la persoanele care au culoarea pielii medie sau mai închisă deoarece au mai multă melanină în piele.
Sfatul și recomandarea mea este să îți verifici alunițele periodic la un doctor dermatolog. Dacă mai este nevoie, iată încă 5 motive pentru care să faci o programare chiar acum:
 Vei ști unde este localizată pe corp fiecare aluniță pe care o ai, ceea ce facilitează monitorizarea alunițelor ce  prezintă modificări atipice. Mergi la control la fiecare 6 luni! În timpul examinării chiar ai putea să descoperi alunițe pe care nu știai că le ai.
 Cel mai bine este ca alunițele atipice (dysplastic nevus) să fie descoperite în primele stadii de transformare din alunițe normale în unele posibil precanceroase - examinarea regulată a pielii asigură acest lucru. Alunițele atipice diferă de alunițele normale prin culoare, contur și caracteristicile suprafeței.
 Verificarea alunițelor de către un doctor specialist înseamnă siguranța că vor fi detectate chiar si cele mai subtile semne de schimbare în compoziția celulară a fiecărei alunițe. Un dermatolog îți va semnala când o schimbare nesemnificativă a unei alunițe indică o transformare semnificativă a aluniței.
 Alunițele de culoarea pielii sau rozalii ce se simt denivelate la atingere pot fi confundate cu un neg. Nu toate alunițele sunt de culoare maroniu închis sau negre, iar o alunița ce se simte uscată, descoamată sau cu mâncărime nu se comportă ca o aluniță normală.
 Chiar dacă alunițele tale sunt normale și nu prezintă factori de risc, unele pot fi localizate în părți ale corpului unde există fricțiune cu hainele și pielea. În loc să suporți iritațiile alunițelor plasate în mod deranjant, apelează la dermatolog să le îndepărteze prin înghețare sau alt procedeu. 
Niciodată să nu încerci să scapi de o aluniță acasă folosing cuțitul, foarfeca sau alt instrument ascuțit. Poți să rămâi cu sângerări abundente, cicatrici sau alunița să se refacă în timp. În plus, alunița pe care vrei sa o tai singur(ă) ar putea să conțină melanocite precanceroase. De asemenea, metodele băbești de care ai auzit că ar elimina alunițele nu funcționează. Și nu e cazul să faci experimente pe pielea ta!
Când te duci la 
 Instructoarea mea de yoga, Andreea, a avut inspiratia sa organizeze pentru a doua oara o provocare de 30 de zile cu plank-uri. Provocarea a fost gandita in asa fel incat si incepatorii, cei mai nepriceputi si neinitiati in ale efortului fizic constant, sa nu fie descurajati si sa inregistreze progrese, oricat de mici, zi dupa zi.
Provocarea a avut loc pe un grup privat de WhatsApp; am fost peste 50 de participanti, din care cunoasteam personal doar o mana de oameni ce practica yoga alaturi de mine la studioul Andreei. Restul oamenilor, si femei si barbati, erau total straini si nu stiam ce si cat pot in legatura cu provocarea asta. Rezultatul a fost peste asteptarile mele: ne-am motivat si ne-am incurajat cum am stiut noi mai bine, desi nu ne cunosteam deloc intre noi.
Iata concluziile mele dupa 30 de zile de plank-uri (aproape) zilnice:
== orice forma de sport, oricat de lejera sau redusa ca durata, este excelenta pentru trup si stare de spirit
== plank-urile facute dimineata sunt mai placute, mai usor de facut, mai eficiente decat cele facute seara
== cateva minute de plank-uri corect facute dimineata (cu 1 minut de incalzire la inceput si 2-3 minute de relaxare la final) reprezinta prima victorie importanta a zilei. Iar asta nu e putin lucru!
== prin practica poti ajunge sa faci exercitiile chiar si cand nu ai chef, cand crezi ca esti prea obosit(a) sau racit(a) 
== am pornit de la 3 minute de plank-uri, diverse pozitii si pauze de 10 secunde intre ele, si am ajuns la 5 minute de plank-uri cu doar cateva secunde pauza intre ele (pauzele de relaxare erau mai mult pentru psihic)
== orice efort constant aduce in timp rezultate. Atat in sport cat si in viata cotidiana.
== copiii vad, copiii imita. Cei mici din casa m-au vazut ca fac plank-uri si au incercat si ei. Nu le-a placut ideea de a o face in fiecare zi (li se pare apasator, ca o obligatie),  insa eu nu i-am fortat in nicio directie; ii anuntam ca ma apuc de facut, ca sa nu ma mai strige si sa ma lase in pace; inevitabil, ei veneau sa vada ce fac (sau sa o vada pe Andreea in video ori cainele ei ... nici nu stiu sigur).
== plank-urile pot fi facute oriunde: si intr-o camera de hotel si intr-un colt de aeroport (am vazut asta cu ochii mei) si langa un perete liber dintr-un birou aglomerat. Vorba aia: unde e vointa, se gasesc solutii.
== intr-un grup nu conteaza cat de sportiv sau de fit sunt membrii lui; fiecare isi gaseste ritmul propriu.
== daca intr-o zi pur si simplu nu am avut energie sa le fac (cu totii stim cum se simt racelile de primavara) nu a cazut cerul pe mine si nici nu s-a intamplat vreo tragedie. Mai e si maine o zi!
== exercitiile sunt mult mai usor de facut impreuna cu cineva care le face in acelasi timp cu tine. Am mai participat la o provocare in care faceam singura exercitiile programate si nu era la fel de placut, ba chiar plictisitor.
== in 30 de zile se pot intampla multe: mi-am luxat un tendon la umar, am fost la un botez si la o inmormantare, a inceput Postul Pastelui, unii din grup s-au certat si s-au impacat, ne-am starnit apetitul pentru sucuri proaspat stoarse si smoothie-uri de dimineata si multe altele.
== dupa 30 de zile de executat exercitiul plansa, corpul nu este transformat radical (o mare miciuna) si nici rezultatele nu sunt uimitoare (alta gogomanie). Beneficiile sunt cu totul altele, atat la nivel de corp cat si de minte, insa cresterea este progresiva, cu pasi mici si fermi. Nimeni nu mai este acceasi persoana dupa ce trece prin aceasta provocare insa nimeni nu se transforma in Jennifer Lopez. 
Acum ca totul s-a terminat, imi cam lipseste exercitiul zilnic si compania celor din grup.
Sper sa mai fie astfel de provocari la care voi participa cu siguranta. Daca te intereseaza, urmareste blogul (prin
Instructoarea mea de yoga, Andreea, a avut inspiratia sa organizeze pentru a doua oara o provocare de 30 de zile cu plank-uri. Provocarea a fost gandita in asa fel incat si incepatorii, cei mai nepriceputi si neinitiati in ale efortului fizic constant, sa nu fie descurajati si sa inregistreze progrese, oricat de mici, zi dupa zi.
Provocarea a avut loc pe un grup privat de WhatsApp; am fost peste 50 de participanti, din care cunoasteam personal doar o mana de oameni ce practica yoga alaturi de mine la studioul Andreei. Restul oamenilor, si femei si barbati, erau total straini si nu stiam ce si cat pot in legatura cu provocarea asta. Rezultatul a fost peste asteptarile mele: ne-am motivat si ne-am incurajat cum am stiut noi mai bine, desi nu ne cunosteam deloc intre noi.
Iata concluziile mele dupa 30 de zile de plank-uri (aproape) zilnice:
== orice forma de sport, oricat de lejera sau redusa ca durata, este excelenta pentru trup si stare de spirit
== plank-urile facute dimineata sunt mai placute, mai usor de facut, mai eficiente decat cele facute seara
== cateva minute de plank-uri corect facute dimineata (cu 1 minut de incalzire la inceput si 2-3 minute de relaxare la final) reprezinta prima victorie importanta a zilei. Iar asta nu e putin lucru!
== prin practica poti ajunge sa faci exercitiile chiar si cand nu ai chef, cand crezi ca esti prea obosit(a) sau racit(a) 
== am pornit de la 3 minute de plank-uri, diverse pozitii si pauze de 10 secunde intre ele, si am ajuns la 5 minute de plank-uri cu doar cateva secunde pauza intre ele (pauzele de relaxare erau mai mult pentru psihic)
== orice efort constant aduce in timp rezultate. Atat in sport cat si in viata cotidiana.
== copiii vad, copiii imita. Cei mici din casa m-au vazut ca fac plank-uri si au incercat si ei. Nu le-a placut ideea de a o face in fiecare zi (li se pare apasator, ca o obligatie),  insa eu nu i-am fortat in nicio directie; ii anuntam ca ma apuc de facut, ca sa nu ma mai strige si sa ma lase in pace; inevitabil, ei veneau sa vada ce fac (sau sa o vada pe Andreea in video ori cainele ei ... nici nu stiu sigur).
== plank-urile pot fi facute oriunde: si intr-o camera de hotel si intr-un colt de aeroport (am vazut asta cu ochii mei) si langa un perete liber dintr-un birou aglomerat. Vorba aia: unde e vointa, se gasesc solutii.
== intr-un grup nu conteaza cat de sportiv sau de fit sunt membrii lui; fiecare isi gaseste ritmul propriu.
== daca intr-o zi pur si simplu nu am avut energie sa le fac (cu totii stim cum se simt racelile de primavara) nu a cazut cerul pe mine si nici nu s-a intamplat vreo tragedie. Mai e si maine o zi!
== exercitiile sunt mult mai usor de facut impreuna cu cineva care le face in acelasi timp cu tine. Am mai participat la o provocare in care faceam singura exercitiile programate si nu era la fel de placut, ba chiar plictisitor.
== in 30 de zile se pot intampla multe: mi-am luxat un tendon la umar, am fost la un botez si la o inmormantare, a inceput Postul Pastelui, unii din grup s-au certat si s-au impacat, ne-am starnit apetitul pentru sucuri proaspat stoarse si smoothie-uri de dimineata si multe altele.
== dupa 30 de zile de executat exercitiul plansa, corpul nu este transformat radical (o mare miciuna) si nici rezultatele nu sunt uimitoare (alta gogomanie). Beneficiile sunt cu totul altele, atat la nivel de corp cat si de minte, insa cresterea este progresiva, cu pasi mici si fermi. Nimeni nu mai este acceasi persoana dupa ce trece prin aceasta provocare insa nimeni nu se transforma in Jennifer Lopez. 
Acum ca totul s-a terminat, imi cam lipseste exercitiul zilnic si compania celor din grup.
Sper sa mai fie astfel de provocari la care voi participa cu siguranta. Daca te intereseaza, urmareste blogul (prin 
 Am observat ca atunci cand e frig si urat afara, din casa pare ca e mult mai ingrozitor. Personal, nu imi place deloc frigul, sunt nascuta in luna Martie si imi place sa cred ca eu aduc primavara si vremea buna. Insa cand ma uit pe geam si vad cat este de urata vremea, mintea mea face tot felul de scenarii dramatice. 
Noroc ca drama asta mentala ma amuza si, atunci cand vine momentul sa ies din casa, pun 100 de cojoace pe mine si ma aventurez in lume. Si atunci am revelatia: afara nu e chiar atat de ingrozitor pe cat credeam; de fapt este chiar ok, se poate merge si rezolva treburi. Si sa nu credeti ca am echipament de iarna profesionist, ca de cosmonaut, care sa ma fereasca complet de vremea rea. Nu, am haine groase normale si ma blindez cat de bine pot cu caciula, fular, manusi,
 Am observat ca atunci cand e frig si urat afara, din casa pare ca e mult mai ingrozitor. Personal, nu imi place deloc frigul, sunt nascuta in luna Martie si imi place sa cred ca eu aduc primavara si vremea buna. Insa cand ma uit pe geam si vad cat este de urata vremea, mintea mea face tot felul de scenarii dramatice. 
Noroc ca drama asta mentala ma amuza si, atunci cand vine momentul sa ies din casa, pun 100 de cojoace pe mine si ma aventurez in lume. Si atunci am revelatia: afara nu e chiar atat de ingrozitor pe cat credeam; de fapt este chiar ok, se poate merge si rezolva treburi. Si sa nu credeti ca am echipament de iarna profesionist, ca de cosmonaut, care sa ma fereasca complet de vremea rea. Nu, am haine groase normale si ma blindez cat de bine pot cu caciula, fular, manusi, 
 Persoanele care sunt la curent cu viata mondena a romanilor faimosi, stiu ce inseamna operatia de rinoplastie. Insa atunci cand chiar ai nevoie de o astfel de operatie, este bine sa te informezi dincolo de ceea ce apare in media si discutiile de la birou.
Daca esti in situatia in care trebuie sa iei o decizie cu privire la operatia de
Persoanele care sunt la curent cu viata mondena a romanilor faimosi, stiu ce inseamna operatia de rinoplastie. Insa atunci cand chiar ai nevoie de o astfel de operatie, este bine sa te informezi dincolo de ceea ce apare in media si discutiile de la birou.
Daca esti in situatia in care trebuie sa iei o decizie cu privire la operatia de 
 Nimanui nu-i place sa discute despre cancer, doctori si oncologie, insa aceste subiecte au devenit atat de frecvente in viata cotidiana incat nu pot fi ignorate si nici ocolite. Asa ca, in loc sa ne bazam doar pe faptul ca speram sa fim feriti de soarta, mai bine ne educam si suntem foarte atenti la alegerile pe care le facem in viata, minut cu minut.
In acest articol vreau sa va vorbesc despre medicina personalizata in oncologie. Aceasta ii ajuta pe doctorii oncologi sa afle mai multe informatii despre capitalul genetic al unei persoane si despre cum se dezvolta tumoarea. Pe baza acestor informatii, doctorii urmaresc sa pregateasca strategii de prevenire, screening si tratament care sa fie mai eficiente pentru fiecare pacient in parte. De asemenea, ei urmaresc sa gaseasca tratamente care cauzeaza mai putine efecte secundare decat optiunile standard (cine citeste prospectele kilometrice la medicamente intelege impactul efectelor secundare asupra starii psihice a pacientului). Prin realizarea de teste genetice asupra celulelor canceroase si normale, doctorii vor putea adapta tratementul la nevoile fiecarui pacient in parte.
Ce inseamna un plan personalizat de screening si tratament al cancerului in clinica de
Nimanui nu-i place sa discute despre cancer, doctori si oncologie, insa aceste subiecte au devenit atat de frecvente in viata cotidiana incat nu pot fi ignorate si nici ocolite. Asa ca, in loc sa ne bazam doar pe faptul ca speram sa fim feriti de soarta, mai bine ne educam si suntem foarte atenti la alegerile pe care le facem in viata, minut cu minut.
In acest articol vreau sa va vorbesc despre medicina personalizata in oncologie. Aceasta ii ajuta pe doctorii oncologi sa afle mai multe informatii despre capitalul genetic al unei persoane si despre cum se dezvolta tumoarea. Pe baza acestor informatii, doctorii urmaresc sa pregateasca strategii de prevenire, screening si tratament care sa fie mai eficiente pentru fiecare pacient in parte. De asemenea, ei urmaresc sa gaseasca tratamente care cauzeaza mai putine efecte secundare decat optiunile standard (cine citeste prospectele kilometrice la medicamente intelege impactul efectelor secundare asupra starii psihice a pacientului). Prin realizarea de teste genetice asupra celulelor canceroase si normale, doctorii vor putea adapta tratementul la nevoile fiecarui pacient in parte.
Ce inseamna un plan personalizat de screening si tratament al cancerului in clinica de  Iata cateva exemple de strategii in medicina personalizata a cancerului:
- Tratamente targetate: tinteste genele si proteinele specifice ale cancerului care permit celulelor canceroase sa creasca si sa traiasca. Cercetatorii descopera noi tinte in fiecare an, creand si testand medicamente pentru aceste tinte. Cateva tipuri de cancer in care se folosesc tratamente targetate sunt: cancerul de san, cancerul colorectal, tumorile stromale gastrointestinale, cancerul de rinichi, cancerul de plamani, melanoma, mieloma multipla, unele tipuri de leucemie si limfoma, unele tipuri de cancer la copii
Bineinteles, tratamentul cu terapie targetata depinde de rezultatul de laborator care arata daca tumoarea are sau nu tinta specifica. Acest lucru se afla prin testarea unei mostre din tumoare.
- Farmacogenomica. Aceasta ramura a farmacologiei determina felul in care genele unei persoane afecteaza felul in care corpul proceseaza si raspunde la medicamente. Aceste modificari influenteaza cat de eficient si sigur este un medicament pentru o persoana. De exemplu, corpul unor persoane proceseaza medicamentele mai repede decat al altora. Asta inseamna ca persoana respecitva necesita o doza mai mare din medicamentul respectiv pentru ca acesta sa fie eficient. Pe de alta parte, organismul altui pacient ar putea sa nu proceseze medicamentul la fel de repede; in aceasta situatie, medicamentul ar sta in sange mai  mult timp, ceea ce ar putea cauza efecte secundare severe.
In ciuda promisiunilor pe care tratamentele personalizate pentru cancer le fac, nu toate tipurile de cancer au optiunea unui tratament personalizat. Unele tratamente sunt oferite doar in studiile clinice si nu sunt inca optiuni pentru tratamentul standard. Testele genetice facute pacientilor si pe mostre de tumori sunt costisitoare si necesita timp, iar unele tratemente personalizate, cum sunt cele specific targetate, pot fi scumpe.
Medicina personalizata este o ramura in continua evolutie a oncologiei; doctorii nu cunosc inca toate modificarile genetice care au loc intr-o celula canceroasa. De asemenea, nu se cunoaste exact cum aceste tratamente noi functioneaza. O terapie targetata poate sa nu mai functioneze la un moment dat, transformand un tratament promitator intr-unul ineficient.
Echipa de specialisti in
Iata cateva exemple de strategii in medicina personalizata a cancerului:
- Tratamente targetate: tinteste genele si proteinele specifice ale cancerului care permit celulelor canceroase sa creasca si sa traiasca. Cercetatorii descopera noi tinte in fiecare an, creand si testand medicamente pentru aceste tinte. Cateva tipuri de cancer in care se folosesc tratamente targetate sunt: cancerul de san, cancerul colorectal, tumorile stromale gastrointestinale, cancerul de rinichi, cancerul de plamani, melanoma, mieloma multipla, unele tipuri de leucemie si limfoma, unele tipuri de cancer la copii
Bineinteles, tratamentul cu terapie targetata depinde de rezultatul de laborator care arata daca tumoarea are sau nu tinta specifica. Acest lucru se afla prin testarea unei mostre din tumoare.
- Farmacogenomica. Aceasta ramura a farmacologiei determina felul in care genele unei persoane afecteaza felul in care corpul proceseaza si raspunde la medicamente. Aceste modificari influenteaza cat de eficient si sigur este un medicament pentru o persoana. De exemplu, corpul unor persoane proceseaza medicamentele mai repede decat al altora. Asta inseamna ca persoana respecitva necesita o doza mai mare din medicamentul respectiv pentru ca acesta sa fie eficient. Pe de alta parte, organismul altui pacient ar putea sa nu proceseze medicamentul la fel de repede; in aceasta situatie, medicamentul ar sta in sange mai  mult timp, ceea ce ar putea cauza efecte secundare severe.
In ciuda promisiunilor pe care tratamentele personalizate pentru cancer le fac, nu toate tipurile de cancer au optiunea unui tratament personalizat. Unele tratamente sunt oferite doar in studiile clinice si nu sunt inca optiuni pentru tratamentul standard. Testele genetice facute pacientilor si pe mostre de tumori sunt costisitoare si necesita timp, iar unele tratemente personalizate, cum sunt cele specific targetate, pot fi scumpe.
Medicina personalizata este o ramura in continua evolutie a oncologiei; doctorii nu cunosc inca toate modificarile genetice care au loc intr-o celula canceroasa. De asemenea, nu se cunoaste exact cum aceste tratamente noi functioneaza. O terapie targetata poate sa nu mai functioneze la un moment dat, transformand un tratament promitator intr-unul ineficient.
Echipa de specialisti in 
 De cand citesc reviste glossy (stii tu, placerea mea nevinovata din fiecare luna), nu exista vara in care sa nu se discute despre celulita in paginile revistelor si pe site-urile de lifestyle feminin. 
Asta pentru ca sezonul estival inseamna mai multa piele la vedere, mai mult accent pe silueta si dorinta inevitabila de a arata cat mai bine cu putinta.
 In paginile revistelor gasim recomandari de produse cosmetice, diverse proceduri cosmetice,
De cand citesc reviste glossy (stii tu, placerea mea nevinovata din fiecare luna), nu exista vara in care sa nu se discute despre celulita in paginile revistelor si pe site-urile de lifestyle feminin. 
Asta pentru ca sezonul estival inseamna mai multa piele la vedere, mai mult accent pe silueta si dorinta inevitabila de a arata cat mai bine cu putinta.
 In paginile revistelor gasim recomandari de produse cosmetice, diverse proceduri cosmetice, 
 La invitatia mea, una dintre cititoarele blogului impartaseste cu noi o experienta recenta legata de starea de sanatate. Mai jos sunt cuvintele ei, exact asa cum mi le-a trimis. Va invit sa le cititi si sa-i aratam Cristinei ca nu este singura in lupta ei pentru mai bine.
Sunt Cristina, din Constanta si asta e una dintre povestile mele. Sper sa nu plictisesc prea tare.
Nu sunt încă bine și recuperarea mea o sa dureze luni bune. Dar sunt recunoscătoare ca am apucat aceasta perioadă. Putea să nu fie, pentru ca operația mea a avut un grad de risc de 25-30%, în timp ce chirurgii în mod obișnuit operează cu 3% risc. Nu a fost o operație care putea fi amânată. Știam ca trebuie sa o fac, dar eu aveam alte planuri. Toată viața am făcut planuri și dacă nu ieșeau lucrurile conform planului, era tragedie! Doar luasem în calcul toate variantele... Acum nimic nu a decurs conform planului.
M-am internat pentru o analiza, care trebuia sa fie buna, și în termen de 6 luni puteam planifica operația. Poate ceva timp și pentru pregătirea psihologica. Analiza a ieșit neașteptat de rea, risc de moarte subita și doctorii mi-au spus ca nu pot sa îmi dea drumul. Daca insistam sa plec, plecam pe semnătură și numai dacă mă internam la alt spital. A fost un șoc pentru moralul meu mai ales ca operația a fost programată peste 5 zile. 
Acum intra in poveste oamenii din jurul meu. Rude, prieteni, colegi. Nu credeam că există atâta dragoste. Credeam ca sunt și eu plăcută de cei din jur, dar atâta dragoste, a fost impresionant. Fiecare a făcut ceva, dar dragostea a fost mereu prezentă și rugăciunile lor și postul negru din ziua operației. 
Inițial operația trebuia sa fie pe 16, dar pentru ca era una complexă, au zis ca așteaptă ziua următoare sa înceapă de dimineața. Toată lumea a văzut în aceasta amânare un semn. Urma sa fiu operata de Înălțare, deci o sa fie foarte bine. Am plecat spre sala de operatie la 7 jumătate și verișoara mea a fost ultima rudă văzută. Contează atât de mult când ești pe targa sa vezi un chip iubit! Și după vreo 7 ore m-am trezit la terapie intensivă, cu doctorii care spuneau ca operația a reușit și ca o sa îmi scoată tubul din gât. Nu vreau sa mai dau amănunte.  
Doar ca nimic nu te pregătește pentru terapie intensiva. Nimic. Eu am avut ghinionul sa nu pot dormi 4 zile și 4 nopți. Sa văd, sa aud totul. Nu aveam dureri, doar amețeli cumplite. Nu putem sa îmi țin ochii deschiși, din cauza amețelile și oboselii, dar auzeam tot. 
Și setea! Dușmanul din sala aceea mare, luminata nonstop, în care nu știi dacă e zi sau noapte și zgomotul și țipatul aparatelor. Nu am avut niciodată și sper sa nu mai am vreodată,  gura coaja uscată de copac și amară ca fierea. Cineva ar putea intreba: ai scăpat cu viață și tu te plângi de gura uscata?!?!?! În terapie totul e amplificat și simți totul de 1000 de ori mai puternic. 
Îmi "admiram" culorile mâinilor. Stânga era pe nuanțe de marouri, dar dreapta, cu palma mult mărită, era vedeta. Vilolet, verde, grena. Plus ca sub piele era un strat translucid. Și acum, când sunt acasă, corpul meu e plin de semne, e locul unde a avut loc batalia dintre boala și sănătate. Dar am fost atât de mult ajutată! Începând cu doctorul care a acceptat operația, toți medicii din terapie și asistenții medicali din terapie. Oamenii ăștia sunt niște eroi. Ne păzeau mai ceva cum își păzește o mamă puii. La orice sunet al aparatelor în secunda 1 erau lângă tine, salvând la propriu, vieți. 
Eu aveam dorințe simple: să  beau limonadă și sa cobor în patul meu din salon. Si in a șasea zi am coborât! Începea etapa recuperării, care a fost și care încă e atât de grea! Depinzi de asistente sau dacă sunt rudele cu tine, de ajutorul lor. Pentru orice. Dar absolut orice. Pentru prima spălare pe dinți, după atâta amar de vreme, ce minune! Sau pe mâini, da, mâinile mele foste foarte colorate. Sa simți apa curgând pe pielea mâinilor. Nu am sa uit niciodată cât de fericita m-a făcut apa aceea. 
Sau primii pași și orele de kinetoterapie. Când kinetoterapeutul te lua la plimbare pe hol și tu te uitai la el ca la mașini străine. "Pai am amețeli, nu o sa reușesc!". Și nu am avut. Totul se face în ritmul respirației și expiratiei. Da, asta era impresia, ca ai fost demontată până la ultima celulă și apoi lipita la loc. Sa dormi numai pe spate purtând nonstop corset nu e idealul meu de somn odihnitor.
Am sa închei, pentru ca altfel nu o sa termin prea curând.
Câștigul obținut în urma acestui chin imens, în afară de cel evident, o viață, este faptul ca am redescoperit oamenii din jurul meu. Sunt speciali, fiecare în felul său unic și unicitatile astea s-au unit în jurul meu și m-au ajutat pe mine, sa fiu. Mulțumesc tuturor!
A, trebuie sa spun tuturor sa își trăiască viața frumos, din plin, sa nu amâne niciodată ceva ce le face plăcere și sa nu se împiedice de nimicurile cărora le dau o prea mare importanta. Pentru ca lucrurile cu adevărat importante sunt foarte puține! 
Sănătate!
Multumesc Cristinei ca si-a facut timp si curaj sa ne impartaseasca povestea ei. 
Daca vrei si tu sa povestesti pe blog parti din viata ta, citeste
La invitatia mea, una dintre cititoarele blogului impartaseste cu noi o experienta recenta legata de starea de sanatate. Mai jos sunt cuvintele ei, exact asa cum mi le-a trimis. Va invit sa le cititi si sa-i aratam Cristinei ca nu este singura in lupta ei pentru mai bine.
Sunt Cristina, din Constanta si asta e una dintre povestile mele. Sper sa nu plictisesc prea tare.
Nu sunt încă bine și recuperarea mea o sa dureze luni bune. Dar sunt recunoscătoare ca am apucat aceasta perioadă. Putea să nu fie, pentru ca operația mea a avut un grad de risc de 25-30%, în timp ce chirurgii în mod obișnuit operează cu 3% risc. Nu a fost o operație care putea fi amânată. Știam ca trebuie sa o fac, dar eu aveam alte planuri. Toată viața am făcut planuri și dacă nu ieșeau lucrurile conform planului, era tragedie! Doar luasem în calcul toate variantele... Acum nimic nu a decurs conform planului.
M-am internat pentru o analiza, care trebuia sa fie buna, și în termen de 6 luni puteam planifica operația. Poate ceva timp și pentru pregătirea psihologica. Analiza a ieșit neașteptat de rea, risc de moarte subita și doctorii mi-au spus ca nu pot sa îmi dea drumul. Daca insistam sa plec, plecam pe semnătură și numai dacă mă internam la alt spital. A fost un șoc pentru moralul meu mai ales ca operația a fost programată peste 5 zile. 
Acum intra in poveste oamenii din jurul meu. Rude, prieteni, colegi. Nu credeam că există atâta dragoste. Credeam ca sunt și eu plăcută de cei din jur, dar atâta dragoste, a fost impresionant. Fiecare a făcut ceva, dar dragostea a fost mereu prezentă și rugăciunile lor și postul negru din ziua operației. 
Inițial operația trebuia sa fie pe 16, dar pentru ca era una complexă, au zis ca așteaptă ziua următoare sa înceapă de dimineața. Toată lumea a văzut în aceasta amânare un semn. Urma sa fiu operata de Înălțare, deci o sa fie foarte bine. Am plecat spre sala de operatie la 7 jumătate și verișoara mea a fost ultima rudă văzută. Contează atât de mult când ești pe targa sa vezi un chip iubit! Și după vreo 7 ore m-am trezit la terapie intensivă, cu doctorii care spuneau ca operația a reușit și ca o sa îmi scoată tubul din gât. Nu vreau sa mai dau amănunte.  
Doar ca nimic nu te pregătește pentru terapie intensiva. Nimic. Eu am avut ghinionul sa nu pot dormi 4 zile și 4 nopți. Sa văd, sa aud totul. Nu aveam dureri, doar amețeli cumplite. Nu putem sa îmi țin ochii deschiși, din cauza amețelile și oboselii, dar auzeam tot. 
Și setea! Dușmanul din sala aceea mare, luminata nonstop, în care nu știi dacă e zi sau noapte și zgomotul și țipatul aparatelor. Nu am avut niciodată și sper sa nu mai am vreodată,  gura coaja uscată de copac și amară ca fierea. Cineva ar putea intreba: ai scăpat cu viață și tu te plângi de gura uscata?!?!?! În terapie totul e amplificat și simți totul de 1000 de ori mai puternic. 
Îmi "admiram" culorile mâinilor. Stânga era pe nuanțe de marouri, dar dreapta, cu palma mult mărită, era vedeta. Vilolet, verde, grena. Plus ca sub piele era un strat translucid. Și acum, când sunt acasă, corpul meu e plin de semne, e locul unde a avut loc batalia dintre boala și sănătate. Dar am fost atât de mult ajutată! Începând cu doctorul care a acceptat operația, toți medicii din terapie și asistenții medicali din terapie. Oamenii ăștia sunt niște eroi. Ne păzeau mai ceva cum își păzește o mamă puii. La orice sunet al aparatelor în secunda 1 erau lângă tine, salvând la propriu, vieți. 
Eu aveam dorințe simple: să  beau limonadă și sa cobor în patul meu din salon. Si in a șasea zi am coborât! Începea etapa recuperării, care a fost și care încă e atât de grea! Depinzi de asistente sau dacă sunt rudele cu tine, de ajutorul lor. Pentru orice. Dar absolut orice. Pentru prima spălare pe dinți, după atâta amar de vreme, ce minune! Sau pe mâini, da, mâinile mele foste foarte colorate. Sa simți apa curgând pe pielea mâinilor. Nu am sa uit niciodată cât de fericita m-a făcut apa aceea. 
Sau primii pași și orele de kinetoterapie. Când kinetoterapeutul te lua la plimbare pe hol și tu te uitai la el ca la mașini străine. "Pai am amețeli, nu o sa reușesc!". Și nu am avut. Totul se face în ritmul respirației și expiratiei. Da, asta era impresia, ca ai fost demontată până la ultima celulă și apoi lipita la loc. Sa dormi numai pe spate purtând nonstop corset nu e idealul meu de somn odihnitor.
Am sa închei, pentru ca altfel nu o sa termin prea curând.
Câștigul obținut în urma acestui chin imens, în afară de cel evident, o viață, este faptul ca am redescoperit oamenii din jurul meu. Sunt speciali, fiecare în felul său unic și unicitatile astea s-au unit în jurul meu și m-au ajutat pe mine, sa fiu. Mulțumesc tuturor!
A, trebuie sa spun tuturor sa își trăiască viața frumos, din plin, sa nu amâne niciodată ceva ce le face plăcere și sa nu se împiedice de nimicurile cărora le dau o prea mare importanta. Pentru ca lucrurile cu adevărat importante sunt foarte puține! 
Sănătate!
Multumesc Cristinei ca si-a facut timp si curaj sa ne impartaseasca povestea ei. 
Daca vrei si tu sa povestesti pe blog parti din viata ta, citeste 
 Desi nu a comentat nimeni nimic, probabil ca te-ai intrebat de ce nu am mai postat articole in care sa va povestesc isprava mea cu dieta cu sucuri. Au trecut aproape 2 saptamani de atunci insa sa nu credeti ca am uitat detaliile.
Zilele de joi si vineri din acea saptamana au fost "ciudate" rau: nici nu am pus gura pe sucuri, nici nu mi-au iesit alte planuri. Nu stiu ce-a fost.
Eh, acum a trecut, s-au mai linistit lucrurile si m-am apucat iar de juicing. Insa nu mai este o dieta ci un stil de viata. 
Consider ca stilul meu alimentar este o victorie daca:
 Inlocuiesc cafeaua de dimineata cu un suc de fructe si/sau legume (dupa ce beau putina apa, bineinteles)
 Mai beau unul sau doua sucuri pe parcurusul zilei
 Mananc o masa solida in jurul pranzului, de preferat salata de legume facuta in casa sau ceva tot pe baza de legume
 Cina ramane cina - este singurul moment al zilei in care ne strangem cu totii, mancam si vorbim, povestim de peste zi, facem cateva planuri pentru ziua de maine si, pur si simplu, ne simtim ca o familie. Ma straduiesc sa gatesc cat mai sanatos si pe placul lor.
Din aceste diete cu suc am inteles ca:
 Nu este pentru mine sa beau toata ziua sucuri proaspat stoarse din legume si fructe. Ori e un obicei care necesita timp sa se intipareasca, ori motivatia trebuie sa fie extrem de puternica (scadere drastica in greutate sau vreo boala grava).
 Imi place mult sa fac si sa beau sucurile facute in casa. Le bem cu totii din familie. Punem si ghimbir si turmeric (cu masura) si nimeni nu se plange.
 Pentru ca acum sunt familiarizata cu ele si fac parte din dieta mea zilnica, le pot favoriza oricand pe termen mediu, renuntam la una dintre mesele solide (sa fac un fel de semi-dieta).
 Sunt foarte multe retete de sucuri, insa ar fi bine sa nu inventezi tu ci sa iei
 Desi nu a comentat nimeni nimic, probabil ca te-ai intrebat de ce nu am mai postat articole in care sa va povestesc isprava mea cu dieta cu sucuri. Au trecut aproape 2 saptamani de atunci insa sa nu credeti ca am uitat detaliile.
Zilele de joi si vineri din acea saptamana au fost "ciudate" rau: nici nu am pus gura pe sucuri, nici nu mi-au iesit alte planuri. Nu stiu ce-a fost.
Eh, acum a trecut, s-au mai linistit lucrurile si m-am apucat iar de juicing. Insa nu mai este o dieta ci un stil de viata. 
Consider ca stilul meu alimentar este o victorie daca:
 Inlocuiesc cafeaua de dimineata cu un suc de fructe si/sau legume (dupa ce beau putina apa, bineinteles)
 Mai beau unul sau doua sucuri pe parcurusul zilei
 Mananc o masa solida in jurul pranzului, de preferat salata de legume facuta in casa sau ceva tot pe baza de legume
 Cina ramane cina - este singurul moment al zilei in care ne strangem cu totii, mancam si vorbim, povestim de peste zi, facem cateva planuri pentru ziua de maine si, pur si simplu, ne simtim ca o familie. Ma straduiesc sa gatesc cat mai sanatos si pe placul lor.
Din aceste diete cu suc am inteles ca:
 Nu este pentru mine sa beau toata ziua sucuri proaspat stoarse din legume si fructe. Ori e un obicei care necesita timp sa se intipareasca, ori motivatia trebuie sa fie extrem de puternica (scadere drastica in greutate sau vreo boala grava).
 Imi place mult sa fac si sa beau sucurile facute in casa. Le bem cu totii din familie. Punem si ghimbir si turmeric (cu masura) si nimeni nu se plange.
 Pentru ca acum sunt familiarizata cu ele si fac parte din dieta mea zilnica, le pot favoriza oricand pe termen mediu, renuntam la una dintre mesele solide (sa fac un fel de semi-dieta).
 Sunt foarte multe retete de sucuri, insa ar fi bine sa nu inventezi tu ci sa iei  Pentru cine isi doreste sa consume cat mai multe sucuri de fructe si legume facute in casa, iata o lista scurta a ustensilelor necesare:
 Storcator de legume si fructe. Cauta unul testat de altii si, eventual, recomandat. Urmareste clipuri in care este folosit si imagineaza-ti ca il folosesti chiar tu. Cum ti se pare? 
Cat despre spalarea lui, toate storcatoarele necesita curatare si spalare, piesa cu piesa. Majoritatea storcatoarelor vin cu perii pentru caratat; daca modelul ales de tine nu are, cumpara o perie separat, iti va fi foarte utila.
Eu folosesc un
Pentru cine isi doreste sa consume cat mai multe sucuri de fructe si legume facute in casa, iata o lista scurta a ustensilelor necesare:
 Storcator de legume si fructe. Cauta unul testat de altii si, eventual, recomandat. Urmareste clipuri in care este folosit si imagineaza-ti ca il folosesti chiar tu. Cum ti se pare? 
Cat despre spalarea lui, toate storcatoarele necesita curatare si spalare, piesa cu piesa. Majoritatea storcatoarelor vin cu perii pentru caratat; daca modelul ales de tine nu are, cumpara o perie separat, iti va fi foarte utila.
Eu folosesc un 
 Ziua de azi a fost zi de non-juicing. Ai citit bine: nicio picatura de suc de fructe sau legume nu a ajuns pe buzele mele. Dar sa-ti povestesc cum a fost ziua.
Dupa clasa de yoga de dimineata, m-am intalnit direct cu sotul si baiatul si am dat o fuga in parc sa ne bucuram de vremea insorita de afara. In drum, am luat la pachet o supa de linte si un falafel cu humus. Am mancat jumatatea mea in parc, fiind rupta de foame caci se facuse deja ora 12 jumatate (de la trezire si pana atunci bausem doar apa). Ce sa zic? A fost bun, insa abia dupa ce m-am simtit cu stomacul plin m-a lovit regretul ca nu am facut un efort mai mare sa rezist si sa ajung acasa sa-mi prepar un suc rapid (inca mai am multe dintre ingrediente). 
De atunci si pana la 6 jumatate cand m-am apucat de pregatit cina nu mi-a fost foame deloc, lucru care m-a surprins placut. Deci se poate! Dupa ce am pregatit cina, am participat la o conferinta online care s-a terminat pe la 8 jumatate, cand a trebuit sa mananc ceva caci era cazul. 
Si ghici ce? Am baut suc sau am mancat din ce am pregatit pentru cina? Ce decizie crezi ca am luat?
Eh, iti spun eu: am mancat din mancarea pentru cina - peste si orez facute la abur. Destul de gustoase. Asta am mancat cu totii. Evident, abia dupa ce m-am vazut cu sacii in caruta, m-a apucat mustrarea de constiinta. Lucru foarte interesant de altfel, ceea ce m-a facut sa costientizez faptul ca eu sunt cea care ea decizii in fiecare minut. Ar fi bine sa-mi asum responsabilitatea (nu vina!) si sa ma bucur de decizia luata.
La ora la care scriu acest articol, sunt foarte obosita insa nu mi-e foame. Am mancat doua mese solide azi, destul de lejere as zice, si fara sa ma simt supra incarcata. 
Maine o iau de la capat si revin la planul initial: cele 5 sucuri zilnice. 
Acum nu am regrete: am invatat ca nu e necesar sa iau gustari intre mese daca mananc bine la o masa. Si ca sentimentul de vina este total inutil - el dispare odata ce imi asum responsabilitatea pentru deciziile luate.
Eh, sunt si zile din astea si nu-mi fac niciun favor daca las mustrarile de constiinta sa cada avalansa peste mine. Mai e si maine o zi, cu alte 100 de sanse.
[Credit foto: Brigitte Tohm on Unsplash]
 Ziua de azi a fost zi de non-juicing. Ai citit bine: nicio picatura de suc de fructe sau legume nu a ajuns pe buzele mele. Dar sa-ti povestesc cum a fost ziua.
Dupa clasa de yoga de dimineata, m-am intalnit direct cu sotul si baiatul si am dat o fuga in parc sa ne bucuram de vremea insorita de afara. In drum, am luat la pachet o supa de linte si un falafel cu humus. Am mancat jumatatea mea in parc, fiind rupta de foame caci se facuse deja ora 12 jumatate (de la trezire si pana atunci bausem doar apa). Ce sa zic? A fost bun, insa abia dupa ce m-am simtit cu stomacul plin m-a lovit regretul ca nu am facut un efort mai mare sa rezist si sa ajung acasa sa-mi prepar un suc rapid (inca mai am multe dintre ingrediente). 
De atunci si pana la 6 jumatate cand m-am apucat de pregatit cina nu mi-a fost foame deloc, lucru care m-a surprins placut. Deci se poate! Dupa ce am pregatit cina, am participat la o conferinta online care s-a terminat pe la 8 jumatate, cand a trebuit sa mananc ceva caci era cazul. 
Si ghici ce? Am baut suc sau am mancat din ce am pregatit pentru cina? Ce decizie crezi ca am luat?
Eh, iti spun eu: am mancat din mancarea pentru cina - peste si orez facute la abur. Destul de gustoase. Asta am mancat cu totii. Evident, abia dupa ce m-am vazut cu sacii in caruta, m-a apucat mustrarea de constiinta. Lucru foarte interesant de altfel, ceea ce m-a facut sa costientizez faptul ca eu sunt cea care ea decizii in fiecare minut. Ar fi bine sa-mi asum responsabilitatea (nu vina!) si sa ma bucur de decizia luata.
La ora la care scriu acest articol, sunt foarte obosita insa nu mi-e foame. Am mancat doua mese solide azi, destul de lejere as zice, si fara sa ma simt supra incarcata. 
Maine o iau de la capat si revin la planul initial: cele 5 sucuri zilnice. 
Acum nu am regrete: am invatat ca nu e necesar sa iau gustari intre mese daca mananc bine la o masa. Si ca sentimentul de vina este total inutil - el dispare odata ce imi asum responsabilitatea pentru deciziile luate.
Eh, sunt si zile din astea si nu-mi fac niciun favor daca las mustrarile de constiinta sa cada avalansa peste mine. Mai e si maine o zi, cu alte 100 de sanse.
[Credit foto: Brigitte Tohm on Unsplash]
										
										
 M-am trezit cu stomacul plin pentru ca inainte de culcare am baut un suc (vreo 2 cani) cu sfecla rosie si cartof dulce, printre altele. Dar si cand mi s-a facut foame ... m-am miscat ca fulgerul sa-mi fac primul suc al zilei.
Am reusit sa beau tot 4 sucuri din cele 5. Eu zic ca e bine. Nu vreau sa fortez nimic.
Nota catre mine: pune mai putina ceapa in sucul gazpacho si mai putin ghimbir in sucurile de dimineata (azi mi-au ars urechile de la atata ghimbir). 
In plus, pune la final tijele verzi de telina pentru ca se infunda gaurile storcatorului de la fibrele lungi si rezistente.
Ce am gresit: Am cedat tentatiei de a ciuguli din cina facuta pentru ai mei. Poate ca, daca aveam stomacul plin cu suc, nu as fi cedat. Well ... fara regrete. Mai e si maine o zi in care sa dovedesc cat de tare sunt.  :joy: 
Ce am facut bine: Am lasat bucataria curata la finalul zilei.  
Am baut sucuri toata ziua si am ciugulit mai putin din ceea ce aveam prin casa. 
Am rezistat tentatiei de a manca paine cu pate, desi imi era si foame si pofta (spre seara am constatat ca nici macar nu mai aveam paine in casa).
Ce am invatat. Lectia cea mai importanta a zilei de azi a fost: decat sa ma lupt, mai bine evit. Cu alte cuvinte, decat sa evit mancarea din frigider sau din casa, mai bine le goleam inaine de a incepe dieta. Insa, avand in vedere ca nu locuiesc singura, nu pot face acest lucru. 
Sfatul ramane valabil pentru cei care locuiesc singuri sau fara copii: goliti casa de mancare atunci cand vreti sa tineti dieta cu sucuri. Mai bine rontaiti un fruct sau o leguma decat orice altceva.
Concluzia zilei: A fost o zi buna. Am invatat cate ceva despre mine. Dar mai ales am invatat sa ascult semnalul care spune: "gata, stop, ti-ai potolit pofta, acum e cazul sa te opresti". Este un semnal foarte slab, dar va capata forta pe masura ce il voi asculta tot mai mult.
P.S. Spre seama mi-a fost sete si am baut un pahar mare de apa plata. Am simtit de parca mi-ar fi fost pofta de apa si atat.
[Credit Photo: Francesca Hotchin on Unsplash]
M-am trezit cu stomacul plin pentru ca inainte de culcare am baut un suc (vreo 2 cani) cu sfecla rosie si cartof dulce, printre altele. Dar si cand mi s-a facut foame ... m-am miscat ca fulgerul sa-mi fac primul suc al zilei.
Am reusit sa beau tot 4 sucuri din cele 5. Eu zic ca e bine. Nu vreau sa fortez nimic.
Nota catre mine: pune mai putina ceapa in sucul gazpacho si mai putin ghimbir in sucurile de dimineata (azi mi-au ars urechile de la atata ghimbir). 
In plus, pune la final tijele verzi de telina pentru ca se infunda gaurile storcatorului de la fibrele lungi si rezistente.
Ce am gresit: Am cedat tentatiei de a ciuguli din cina facuta pentru ai mei. Poate ca, daca aveam stomacul plin cu suc, nu as fi cedat. Well ... fara regrete. Mai e si maine o zi in care sa dovedesc cat de tare sunt.  :joy: 
Ce am facut bine: Am lasat bucataria curata la finalul zilei.  
Am baut sucuri toata ziua si am ciugulit mai putin din ceea ce aveam prin casa. 
Am rezistat tentatiei de a manca paine cu pate, desi imi era si foame si pofta (spre seara am constatat ca nici macar nu mai aveam paine in casa).
Ce am invatat. Lectia cea mai importanta a zilei de azi a fost: decat sa ma lupt, mai bine evit. Cu alte cuvinte, decat sa evit mancarea din frigider sau din casa, mai bine le goleam inaine de a incepe dieta. Insa, avand in vedere ca nu locuiesc singura, nu pot face acest lucru. 
Sfatul ramane valabil pentru cei care locuiesc singuri sau fara copii: goliti casa de mancare atunci cand vreti sa tineti dieta cu sucuri. Mai bine rontaiti un fruct sau o leguma decat orice altceva.
Concluzia zilei: A fost o zi buna. Am invatat cate ceva despre mine. Dar mai ales am invatat sa ascult semnalul care spune: "gata, stop, ti-ai potolit pofta, acum e cazul sa te opresti". Este un semnal foarte slab, dar va capata forta pe masura ce il voi asculta tot mai mult.
P.S. Spre seama mi-a fost sete si am baut un pahar mare de apa plata. Am simtit de parca mi-ar fi fost pofta de apa si atat.
[Credit Photo: Francesca Hotchin on Unsplash]
										
										